La începutul anilor ’90, în România se realiza un studiu hidrologic în cursul inferior al Dunării și Canalul Dunăre – Marea Neagră pentru alimentarea cu apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. După câțiva ani secetoși, specialiștii din domeniu și-au dat seama că priza de apă a fost proiectată greșit, cu adâncime prea mică, astfel că exista un risc permanent de imposibilitate a răcirii reactoarelor. De-a lungul anilor, studiul a fost îmbunătățit și, acum 10 ani, a intrat în dezbatere, ca problemă de siguranță națională. S-a făcut o comisie și totul a fost îngropat. Soluția pentru rezolvarea problemei e relativ simplă: lucrări în zona pragului Bala pentru direcționarea apei spre Canalul Dunăre-Marea Neagră. Dar cine și cu cine să faci treabă?
Când construiești ceva greșit în România ești terminat, pentru că remedierea poate dura zeci de ani. Așa s-a întâmplat și cu priza de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Au făcut-o prea puțin adâncă și, la cea mai mică scădere a debitului Dunării, centrala de la Cernavodă riscă să se oprească, pentru că nu mai are apă. Apa pentru priză vine din Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar soluția de rezolvare a problemei se găsește într-un studiu realizat la începutul anilor ’90, care s-a tot adaptat de atunci. Studiul zace undeva, prin sertarele Nuclearelectrica și ale Ministerului Transporturilor, două entități care nu s-au înțeles cine să facă aceste lucrări.
Investiția Transporturilor, beneficiul Energiei
Priza de apă la Dunăre pentru răcirea reactoarelor nucleare s-a făcut pe investiția Ministerului Transporturilor, pentru că se făcea atunci Canalul Dunăre-Marea Neagră, ne spun specialiștii în energie nucleară. Cei de la Centrala Cernavodă au spus că nu este investiția lor, ci a Ministerului Transporturilor, iar guvernele care s-au perindat ar fi trebuit de mult timp să stabilească cine se ocupă de treaba asta. ”Aceeași problemă este și cu pragul Bala. Acolo, natural, a fost un prag între un braț al Dunării vechi și albia majoră a Dunării. De ce nu ajunge suficientă apă în Canalul Dunăre-Marea Neagră? Pentru că este pragul Bala care ar fi trebuit modificat, dărâmat. Dar a apărut aceeași problemă. Cine să o facă? Ministerul Transporturilor, că se ocupă cu navigația. Ministerul Transporturilor a zis: <<nu știu, bă, că barja mea trece, nu mă interesează de apa ta de la centrală>>. Acum 10 ani, s-au ținut foarte multe ședințe pe această temă, pentru că era o problemă de securitate nucleară. Când vrei să îngropi o problemă, faci o comisie, eventual interministerială. Și asta s-a întâmplat”, ne-a declarat un expert în energia nucleară.
Ucrainenii au agravat problema
Studiul hidrologic în cursul inferior al Dunării și Canalul Dunăre – Marea Neagră pentru alimentarea cu apă pentru răcirea reactoarelor, făcut la începutul anilor ’90, a tot fost îmbunătățit și s-a aflat pe masa decidenților încă de acum 10 ani. ”Acest studiu trebuie reactualizat și luate în considerare toate evoluțiile de-a lungul unui curs de apă, cum ar fi depunerea de aluviuni, adâncirea Canalului Bâstroe sub cotele Deltei, făcută de ucraineni, că e ca la vasele comunicante, iar pe partea asta de exploatare a Canalului Dunăre-Marea Neagră, cât ar trebui să fie debitul pentru 4 reactoare în funcțiune, cum se deversează apa caldă, după utilizarea la răcire”, ne-a precizat experții în energie nucleară.
Teroia ca teoria, dar practica ne omoară
Există soluții pentru a devia un flux de apă într-un canal, ne spun specialiștii. Aceștia arată că, pe un anumit areal, există teren tare pe fundul unei albii, care nu se erodează cu aceeași viteză și atunci rămân niște praguri. Dacă sunt praguri în zona respectivă, o cantitate de apă trece cu viteză mai mare pe acolo, dar, dacă are o altă cale ocolitoare, apa se duce pe acolo. ”Ăsta e pragul Bala: o formațiune geologică de o altă constistență decât fundul Dunării. Soluția din studiu era modificarea de pe stânga și de pe dreapta a malului, să se întâlnească la mijloc cu aceeași înălțime a pragului Bala, ca o parte din debit să fie deviată suplimentar spre Canalul Dunăre-Marea Neagră. Și atunci, indiferent cât scade nivelul Dunării, poți menține nivelul în Canal la nivelul acestui prag Bala. Faci un prag și deviezi apa spre Canal, e foarte simplu”, ne spun specialiștii.
