Normele referitoare la donațiile către partide și alte forme de sprijin pentru campaniile electorale nu sunt coerente de la un stat membru la altul, a atras atenția Comitetul Economic și Social European. Acesta a cerut reglementarea la nivel european a donațiilor pentru partide. Pe de altă parte, organismul a dat exemplul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România, cerând, în același timp, acces la documente relevante în investigarea acestora, acces care nu poate fi supus unei decizii politice.
Comitetul Economic și Social European (CESE), organismul consultativ al UE, și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că normele referitoare la donațiile către partide și alte forme de sprijin pentru campaniile electorale nu sunt coerente de la un stat membru al UE la altul, ceea ce conduce la niveluri de transparență diferite. Comitetul consideră că cea mai bună soluție ar fi ca toate statele membre să adopte o abordare coerentă în ceea ce privește reglementarea donațiilor pentru partide.
Totodată, CESE este îngrijorat că un număr tot mai mare de politicieni aleși, candidați la funcții publice, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști sunt victime ale violenței fizice și psihologice. Această situație este o amenințare pentru dreptul de vot, dreptul de a fi ales și libertatea de asociere, precum și pentru dreptul de a participa la orice altă formă de activitate politică, consideră CESE.
România, din nou cap de afiș
Comitetul s-a arătat la fel de îngrijorat de ”recentele ingerințe străine în alegerile prezidențiale din România” și a făcut apel la mai multă strictețe în asigurarea respectării normelor referitoare la materialele publicitare politice pe platformele online. CESE a salutat deschiderea de către Comisie a procedurii oficiale împotriva TikTok cu privire la riscurile electorale și a solicitat adoptarea, pentru toate platformele de comunicare socială, a unor standarde de reglementare prin care să se împiedice prioritizarea măsurilor politice ale unui candidat anume și să se asigure o concurență electorală loială.
Investigații imparțiale?
CESE a făcut apel la toate statele membre să își revizuiască și, dacă este necesar, să își adapteze legile electorale naționale, pentru a se asigura că au loc investigații imparțiale în cazurile de posibile ingerințe străine în alegeri și că sunt inițiate proceduri judiciare în cazurile de suspiciune de ingerințe. ”Este necesar, în special, ca organismele imparțiale relevante și instanțele să dispună de capacități suficiente pentru a investiga ingerințele digitale străine și pentru a accesa informații clasificate privind ingerințele electorale. Acordarea accesului la documente relevante nu poate fi supusă unei decizii politice”, a precizat CESE.
Trump, pus și el la zid
Ingerințele străine în procesele democratice europene nu se mai limitează la actorii statali, susține CESE. Potrivit acestuia, de la a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte al SUA, o serie de actori privați din SUA s-au folosit tot mai mult de poziția lor de proprietari de platforme de servicii digitale pentru a interveni în UE. ”O infrastructură digitală autonomă și o piață autonomă a serviciilor sunt esențiale pentru suveranitatea și reziliența europeană și generatoare de potențial de creștere economică în UE. Nu putem împiedica expunerea rezidenților UE la informații de pe platforme online din afara UE. Este imperios necesar să încurajăm gândirea critică și să ne instruim cetățenii, de la vârste fragede, să analizeze datele și să verifice încrucișat sursele, să conștientizeze diversele motivații care stau la baza surselor și să pună întrebări critice”, a mai arătat CESE.
Extremism și populism
Forțele antidemocratice și partidele populiste și extremiste, în special cele de extremă dreaptă, slăbesc democrația prin răspândirea ideologiilor rasiste și prin legitimarea violenței ca tactică acceptabilă în politică, susține CESE.
”Polarizând dezbaterea politică, ele distrug solidaritatea din societățile europene. Pentru prima dată din 1945, astfel de partide dețin în prezent funcții guvernamentale în unele state membre. Din cele mai răspândite tactici folosite de acestea fac parte dezinformarea, discursul instigator la ură, instigarea la ură și violență, manipularea dezbaterilor politice (inclusiv a dezbaterilor online), precum și discreditarea societății civile și a funcției de control legitim pe care aceasta o îndeplinește în democrații”, a mai precizat CESE.
