Oana Țoiu și-a pus în cap Senatul după o decizie luată la nivel european. Inițiativa acesteia este aspru criticată de membrii Senatului.
Totodată, Guvernului i se cere să intervină de urgență pentru a opri acest demers al ministrei de externe.
Senatorii cer intervenția urgentă a Guvernului
Concret, totul a plecat de la un vot acordat de Oana Țoiu în cadrul unei întâlniri de maximă importanță, alături de alți miniștri de externe. În interiorul acelor dezbateri, punctul la care s-a ajuns a fost legat de luarea deciziilor la nivel european.
Până nu demult, principiul de la bază avea în vedere unanimitatea absolută. În traducere, orice fel de propunere ar fi fost respinsă dacă unul dintre cele 27 de state prezente se opunea.
Însă acest mod de desfășurare a proceselor decizionale a dus la deliberări. Nu mai puțin de 11 state, printre care și România, sunt de părere că această perspectivă duce inevitabil la împiedicarea acțiunilor. Noua viziune înlocuiește vechea abordare cu una centrată în jurul conceptului de abținere constructivă, prin care nu va mai fi necesară unanimitatea pentru ca o propunere europeană să fie aprobată.
Miza disputei: dreptul României de veto
Acesta reprezintă și motivul pentru care Senatul s-a sesizat prompt odată cu noutatea conform căreia Oana Țoiu a fost de acord cu această direcție europeană. În acest sens, a fost înaintată o scrisoare prin care se solicită clarificări din partea ministrei de externe, dar și implicarea neîntârziată a Guvernului pentru a suspenda acest demers inițiat de Țoiu:
„Senatul solicită Guvernului demis al României și MAE stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, prin încetarea participării reprezentanților României la activitățile acestui grup și notificarea corespunzătoare a celorlalte state participante; să nu susțină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme prevăzute de tratatele UE care ar conduce la extinderea majorității calificate în PESC (…) fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit; să prezinte Parlamentului României, în termen de 15 zile de la adoptarea prezentei declarații, toate documentele relevante privind participarea României la «Grupul de prieteni»; explicații oficiale și publice Guvernului demis al României privind efectuarea unui demers oficial al ministrului interimar al afacerilor externe al României de natură să schimbe în perspectivă poziția statului român, în condițiile unor competențe limitate ale unui Executiv demis.”
Pe scurt, aceștia vor să afle dacă Oana Țoiu avea împuternicirea integrală, garantată de mandatul său, de a-și exprima acordul cu o astfel de inițiativă, întrucât aceasta face parte dintr-un Guvern interimar.
Suplimentar, există nevoia clarificării în ceea ce privește gradul de angajament constituit de această semnătură furnizată de ministra de externe. Totodată, se dorește relevarea măsurii în care a fost implicat președintele Nicușor Dan pentru a se sfătui asupra acestui subiect.
Scrisoarea în cauză, înaintată de Senat, a obținut 64 de voturi din partea senatorilor din PSD, AUR și PACE – Întâi România, întrucât celelalte partide, precum PNL și USR, și-au exprimat dezacordul. UDMR s-a abținut de la susținerea votului.
Țoiu contraatacă după decizia senatorilor
Reacția ministrei de externe, Oana Țoiu, nu s-a lăsat îndelung așteptată. Odată ce această declarație consemnată de Senat a ajuns în atenția ei, aceasta a ieșit în față pentru a-și oferi perspectiva asupra controversei.
Primul punct de vedere exprimat de Țoiu are în vedere următoarele:
„Vreau să fiu foarte clară de la bun început: este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană.”
Totodată, ea a adăugat că demersul la care a luat parte cu semnătura sa nu este menit să elimine dreptul de veto al țării noastre în totalitate:
„Renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor. Iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere.”
Țoiu oferă, în egală măsură, explicații cu privire la modul în care această propunere europeană a fost gândită:
„Scrisoarea spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact.”
Declarația acesteia a fost formulată prin folosirea pasajelor extrase chiar din scrisoarea semnată de 11 state europene.
