Casa Națională de Pensii Publice se află în pragul unui conflict de muncă cu potențial să lovească direct în buzunarul a milioane de pensionari. Angajații caselor teritoriale de pensii amenință cu greva generală și cu blocarea activității instituției, nemulțumiți de coeficienții de salarizare și de sporurile prevăzute în noua lege a salarizării unitare.
Miza este uriașă. Dacă protestul se declanșează, plata pensiilor pentru luna septembrie ar putea întârzia sau chiar bloca, cu efecte directe asupra a aproximativ cinci milioane de beneficiari. Nemulțumirea nu se oprește doar la casele de pensii. Valul de proteste generat de legea salarizării s-a extins deja și în alte sectoare bugetare, de la spitale la ANAF.
Autoritățile promit negocieri și garanții, însă sindicaliștii rămân sceptici, iar termenul-limită pe care și l-au fixat este finalul lunii august. Rămâne de văzut dacă se va găsi un compromis sau dacă România se îndreaptă spre un nou val de proteste bugetare, chiar în pragul toamnei.
De ce se revoltă angajații caselor de pensii
Nucleul disputei ține de faptul că legea, în forma propusă, nu oferă angajaților din casele de pensii coeficienți salariali similari celor din instituții cu atribuții administrative asemănătoare.
Sindicaliștii dau un exemplu concret: un funcționar cu studii superioare în domeniul financiar-contabil sau juridic, angajat la o casă de pensii, ar câștiga considerabil mai puțin decât un coleg cu aceeași pregătire de la ANAF, din administrația publică locală sau din sistemul judiciar.
O asemenea disparitate este considerată nedreaptă. Cu atât mai mult cu cât activitatea din domeniul pensiilor presupune un volum ridicat de sarcini și un nivel important de stres. Un alt motiv de nemulțumire vizează diminuarea sau eliminarea unor sporuri de care angajații beneficiază în prezent.
Sporurile acordate pentru vechime, pentru condițiile de stres psihic și pentru volumul mare de muncă reprezintă, în acest moment, o componentă însemnată a veniturilor lunare. Eliminarea lor ar duce la o scădere vizibilă a salariilor nete, într-o perioadă în care costurile de trai continuă să urce.
Angajații avertizează: dacă legea rămâne neschimbată, o parte dintre ei vor pleca spre alte locuri de muncă. Rezultatul ar fi un deficit de personal într-un sistem deja aflat sub presiune.
Riscul blocării plății pensiilor
Pentru pensionari, cel mai mare motiv de îngrijorare este posibilitatea ca drepturile aferente lunii septembrie să ajungă cu întârziere. Sau, în cel mai rău caz, să nu mai fie virate la timp.
Casa Națională de Pensii Publice este instituția responsabilă de calcularea, aprobarea și transferul a milioane de pensii lunare. Orice sincopă în activitatea sa, fie și de câteva zile, poate genera un efect în lanț asupra întregului sistem.
Persoanele care trăiesc exclusiv din pensie ar ajunge într-o situație delicată, fără resurse pentru cheltuielile curente.
Autoritățile încearcă să tempereze tensiunile. Susțin că plata pensiilor nu va fi pusă în pericol și că discuțiile cu sindicatele sunt în desfășurare. Din partea Ministerului Muncii s-a transmis că varianta finală a legii nu este definitivată și că rămân deschiși la propuneri de modificare. Sindicaliștii primesc însă aceste asigurări cu rezerve. Spun că au mai fost în situații similare, iar rezultatele au fost, de fiecare dată, sub așteptări.
Termenul lor limită: sfârșitul lunii august. Dacă până atunci nu obțin garanții scrise privind majorarea coeficienților, vor trece la greva generală.
Presiunea vine și din alte sectoare bugetare
Nemulțumirile de la casele de pensii nu sunt un fenomen singular. În ultima perioadă, valul de proteste generat de Legea salarizării a cuprins mai multe instituții publice. Angajați din spitale, din sistemul financiar, din ANAF și din administrația locală au organizat, la rândul lor, acțiuni de protest, cerând schimbarea grilei de salarizare.
Fiecare breaslă reclamă faptul că actuala formă a legii o dezavantajează în raport cu alte domenii. Iar asta pune o presiune considerabilă atât pe Guvern, cât și pe Parlament, instituții care trebuie să găsească un echilibru acceptabil pentru toate părțile.
Analiștii în politici publice atrag atenția că o lege a salarizării capabilă să mulțumească toate categoriile profesionale este, practic, o țintă greu de atins.
Bugetul de stat are limite clare. Orice majorare acordată unui domeniu presupune, de cele mai multe ori, o stagnare sau chiar o reducere pentru altul.
Blocajele din interiorul coaliției de guvernare întârzie și mai mult adoptarea legii, menținând angajații într-o stare de nesiguranță prelungită.
Pentru pensionari, situația este cu atât mai neplăcută. Se află într-un conflict la care nu participă direct, dar ale cărui consecințe le resimt din plin.
Șansele ca pensiile să fie plătite la timp
Deocamdată, plata pensiilor pentru luna august s-a desfășurat fără probleme. Semn că sistemul mai funcționează normal. Luna septembrie reprezintă însă un moment critic. Sindicatele au anunțat că protestele vor fi declanșate chiar în perioada în care ar trebui virate drepturile bănești.
În cazul unei greve prelungite, este probabil ca procesarea dosarelor de pensii să întârzie.
Băncile și instituțiile plătitoare depind de datele furnizate de CNPP. Orice blocaj la acest nivel s-ar traduce printr-o întârziere resimțită direct de beneficiari. Pensionarii sunt îndemnați să urmărească anunțurile oficiale ale CNPP și să dea dovadă de răbdare. Începutul de toamnă se anunță, oricum, tensionat.
Autoritățile mai au la dispoziție câteva săptămâni pentru a găsi o soluție, fie prin concesii salariale, fie prin garanții concrete oferite sindicatelor. Rămâne de văzut dacă negocierile vor avea rezultat sau dacă România va trece printr-un nou val de proteste care să afecteze una dintre cele mai sensibile instituții ale statului. Cert este un singur lucru: milioane de vârstnici urmăresc cu îngrijorare cum va fi rezolvată această situație.
