
Meteorologii continuă să analizeze datele culese după prăbușirea vortexului polar, care a avut loc mai devreme ca niciodată. Una dintre temeri este că aerul arctic ar putea ajunge în Europa în următoarele săptămâni.
Vortexul polar ține gerul „blocat” deasupra Polului Nord. În 2026, a slăbit mai repede ca oricând, la mijlocul lunii noiembrie.

Ce înseamnă vortex polar și de ce a slăbit mai devreme în 2026
Publicația Financial Times scrie că vântul foarte puternic care se rotește în fiecare iarnă în jurul Polului Nord și-a schimbat direcția pe 10 noiembrie. Pentru climatologi și meteorologi este semnalul prăbușirii vortexului. Niciodată în întreaga istorie a măsurătorilor, adică din 1958 încoace, nu s-a mai întâmplat un astfel de fenomen atât de devreme.
Slăbirea vortexului polar este ceva obișnuit. În fiecare iarnă se întâmpla asta, dar undeva prin ianuarie sau chiar februarie. Până acum, cele mai timpurii cazuri au fost înregistrate pe 28 noiembrie, în 1968 și în 2025.
Când vorbim despre vortex polar ne referim la o masă uriașă de aer rece, la 10–50 de kilometri deasupra Polului Nord, ținută pe loc de vânturi puternice. Practic, vortexul funcționează ca un capac: cât timp vânturile sunt puternice, gerul rămâne în la Polul Nord. Când slăbesc vânturile, atunci aerul înghețat poate coborî, lovind Europa, America de Nord și Asia.
De obicei, slăbirea vortexului polar pornește de la o încălzire bruscă a aerului de la mare altitudine deasupra Arcticii, în doar câteva zile. Efectele se pot simți la sol după una sau două săptămâni. Oamenii de știință nu au găsit, încă, un răspuns cert la problema prăbușirii vortexului. Sunt specialiștii care spun că Super El Niño, fenomenul de încălzire a apelor din Pacific, ar fi de vină. Și meteorologii britanici spun că este posibilă o legătură, dar nu sunt pe deplin convinși. Tot la cauze ar putea fi trecută și apa neobișnuit de caldă de la nord de Scandinavia și de vestul Rusiei. Acolo s-a topit o parte din gheață, iar oceanul eliberează mai multă căldură.
Vortexul polar s-a prăbușit: ce iarnă vom avea în 2026
Din capul locului trebuie spus că prăbușirea vortexului polar nu înseamnă, automat, că vom avea o iarnă deosebit de geroasă în toată Europa. Când s-a mai întâmplat asta, în două din trei cazuri a urmat vreme mai rece și mai uscată, prin nordul și nord-vestul continentului. În 2018, de exemplu, „Bestia din Est” a adus ger în centrul și vestul Europei.
Severe Weather Europe a făcut o serie de simulări care arată că, pentru sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie, temperaturile vor fi sub media normalului în cea mai mare parte din Europa. Sunt așteptate ninsori puternice în centrul și sud-estul continentului, pentru a vă face o idee despre zonele afectate.
Totuși, cum aerul din Arctica nu este, la momentul actual, la fel de rece ca în lunile ianuarie și februarie, ne putem aștepta ca gerul să fie ceva mai blând.
Pe de altă parte, meteorologii avertizează că episoade de frig năprasnic și ninsori abundente s-ar mai putea repeta în această iarnă.

