Capabil să spargă banchize de până la 2,5 metri grosime, cel mai recent spărgător de gheață arctic al Chinei este simbol puternic al ambițiilor Beijingului în nordul îndepărtat, unde tensiunile au crescut din cauza încercărilor președintelui american Donald Trump de a revendica controlul asupra Groenlandei.
Nava prototip, cu propulsie nucleară, este destinată ”transportului de mărfuri și turismului”. Deși China descrie interesele sale în regiune în termeni de comerț, puțini analiști se îndoiesc de intenția duală civil-militară a programului arctic al Beijingului, de la înființarea bazelor de cercetare până la cooperarea în domeniul petrolului și gazelor și patrulele militare comune cu Rusia în apropierea Alaskăi, relatează Financial Times.
Construcția spărgătorului de gheață a sporit îngrijorarea Occidentului cu privire la avansul Chinei în Arctica, pe care Trump l-a folosit pentru a justifica preluarea Groenlandei de către Statele Unite.
„China consideră Arctica drept o nouă frontieră crucială pentru competiția sa geopolitică și geostrategică cu SUA și, în general, cu Occidentul”, a declarat Helena Legarda, directoarea echipei de relații externe la Mercator Institute for China Studies (MERICS).
Arctica oferă o multitudine de posibilități pentru operațiuni militare, de la războiul satelitar până la poziționarea strategică a submarinelor cu arme nucleare.
Șantierul naval care va construi spărgătorul de gheață autohton a livrat și Fujian, al treilea portavion al Chinei, intrat în serviciu la sfârșitul anului trecut și dotat cu unele dintre cele mai avansate tehnologii militare ale țării. Șantierul este administrat de China State Shipbuilding.
Beijingul a cumpărat primul său spărgător de gheață, Xue Long, din Ucraina în 1993, înainte de a începe să-și dezvolte propria flotă. În 2004, a deschis prima sa stație permanentă de cercetare arctică în arhipelagul Svalbard din Norvegia, urmată de o alta în Islanda în 2018. În același an, Beijingul a prezentat strategia sa privind Arctica, care prevede un „Drum al Mătăsii Polar” prin dezvoltarea rutelor maritime, paralel paralel cu investițiile Belt and Road Initiative (BRI) în Groenlanda.
China este interesată să acceseze și sectorul mineral al Groenlandei, deoarece rezervele naturale neexploatate sunt esențiale pentru tehnologiile avansate.
