Atât țările bogate, cât și cele sărace trebuie să ia măsuri mai rapide pentru reducerea datoriei și limitarea cheltuielilor, în contextul în care economiile lor se confruntă cu un triplu șoc provocat de boom-ul inteligenței artificiale, constrângerea fiscală și războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.
Într-un discurs ținut înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok, Giorgieva a afirmat că ”ne confruntăm cu niște alegeri politice foarte dificile”, potrivit Associated Press.
Povara datoriei excesive
Cele mai grave lovituri asupra bunăstării globale au provenit din conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, însă datoria excesivă reprezintă o povară tot mai mare pentru țările bogate, precum SUA, Japonia și Germania, precum și pentru țările cu venituri reduse, care sunt forțate să aleagă între protecție socială și rambursarea împrumuturilor într-o perioadă caracterizată de rate ridicate ale dobânzilor.
Noile prognoze ale FMI vor arăta că cele mai mari revizuiri în jos ale creșterii economice vor viza țările devastate de conflicte, relatează Reuters. Printre acestea se numără Ucraina, care suferă daune semnificative la infrastructura civilă și industrială, precum și statele din Golf, afectate de atacurile iraniene și de reducerea drastică a exporturilor de energie.
„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”
Georgieva nu a dezvăluit dacă în următorul raport Word Economic Outlook, FMI va modifica prognoza generală de creștere globală în 2026, față de rata de 3% estimată în luna iulie.
Acea progmoză, care miza pe o accelerare a creșterii la 3,4% în 2027, se baza pe ipoteza că Strâmtoarea Ormuz ar începe să se redeschidă la jumătatea lunii iulie și ar reveni la condițiile dinainte de război până în martie 2027. De asemenea, se presupunea că prețurile petrolului vor atinge o medie de 89 de dolari pe baril în 2026 și de 78 de dolari pe baril în 2027.
Dar prețurile petrolului se mențin la 100 de dolari pe baril, iar capacitatea redusă de rafinare adaugă încă 100 de dolari la marjele „crack-spread” pe baril pentru produsele rafinate, inclusiv motorina.
„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”, a spus Georgieva, adăugând că contractele futures pe țițeiul Brent prevăd prețuri ridicate la petrol până în 2027.
