Sorin Lazăr, consilier de conturi din 2020 și fost deputat PSD de Buzău, este omul ales de PSD și AUR să conducă interimar Curtea de Conturi. Comisiile de buget-finanțe i-au dat aviz favorabil marți, 10 noiembrie. Numele lui a surprins pe toată lumea. În plus, parcursul său politic și câteva episoade din ultimii ani ridică deja semne de întrebare.
Sorin Lazăr a primit avizul comisiilor cu voturile PSD și AUR
Votul din comisii a fost de 25 „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere. PSD și AUR l-au susținut, iar PNL și USR au votat contra. Propunerea a venit de la deputatul PSD Adrian Câciu.
Numele lui a fost singurul pus în discuție. Mai mult, Lazăr nici nu a venit la ședința comisiilor. Pasul următor este votul plenului reunit al Parlamentului.
Totuși, Lazăr nu devine președinte cu mandat deplin. El va exercita atribuțiile de președinte doar până la numirea unui titular. Postul a rămas liber în iulie 2025, când Mihai Busuioc a plecat judecător la CCR. De atunci, instituția a fost condusă interimar de Mirela Călugăreanu, al cărei mandat a expirat.
Cine este Sorin Lazăr
S-a născut pe 19 martie 1962, la Siriu, în județul Buzău. Este inginer, absolvent al Facultății de Automatizări și Calculatoare de la Politehnica din Iași, promoția 1986.
Primii pași în carieră i-a făcut în IT. Timp de zece ani, între 1995 și 2005, a condus sucursala Buzău a Computerland România. Ulterior, a fost director regional la CG&GC IT și manager de dezvoltare la BGM Business Solution.
Apoi, legătura cu administrația locală a devenit tot mai strânsă. Între 2009 și 2013, Lazăr a condus Consiliul de Administrație al Transbus, compania de transport public din Buzău.
Anii de la ANRP și din Parlament
Primul post important la nivel central a venit în 2013. Din septembrie 2013 până în decembrie 2016, a fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de secretar de stat. Acolo a coordonat despăgubirile pentru imobilele preluate abuziv și pentru terenurile agricole și forestiere.
În 2016 a intrat în Camera Deputaților, pe listele PSD Buzău. În Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost vicepreședinte între 2017 și 2019. Apoi a condus comisia până în octombrie 2020.
Activitatea lui de parlamentar arată un deputat disciplinat. A avut o prezență la vot de 94,5% și o loialitate de 100% față de partid. În schimb, nu a adresat nicio întrebare sau interpelare. Platforma Parlament Transparent marchează drept controversate voturile sale din 2018 pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
Din 15 octombrie 2020, Sorin Lazăr este consilier de conturi, cu un mandat de nouă ani. La numirea din 2020, plenul l-a votat cu 329 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”.
Omul PSD Buzău, apropiat de Marcel Ciolacu
Cariera politică a lui Lazăr s-a construit în organizația PSD Buzău. Între 2002 și 2010, a condus o organizație sectorială a filialei municipale. Ulterior, a fost vicepreședinte al organizației municipale până în 2019, iar apoi al celei județene până în octombrie 2020. De asemenea, timp de zece ani a făcut parte din Consiliul Executiv al PSD Buzău.
Organizația din Buzău este dominată de Marcel Ciolacu, fost premier și actual șef al Consiliului Județean. Prin urmare, nu e surprinzător că G4Media îl descrie pe Lazăr drept un loial al fostului președinte PSD.
Controversa Urbis Serv
Cel mai delicat subiect din trecutul lui Lazăr ține de Urbis Serv. Este o societate a municipiului Buzău, unde soția sa a lucrat în conducerea economică. Marcel Ciolacu a condus aceeași firmă în 2007-2008.
Potrivit platformei Verifică Integritatea, firma a obținut numeroase contracte cu Primăria Buzău. Aceeași fișă arată că s-a început urmărirea penală pentru soția lui Lazăr, ca director economic.
Mai departe, acuzațiile au vizat chiar activitatea lui la Curte. Într-un articol din Puterea, Mircea Șerbănoiu, șeful Federației pentru Protecția Animalelor și Mediului, îl acuză că ar fi intervenit la Curtea de Conturi ca Urbis Serv să scape de plata prejudiciilor. Primăria aloca firmei peste 150.000 de euro pe an pentru serviciul de ecarisaj.
Trebuie spus clar că e vorba de acuzații, nu de constatări ale unei instanțe. Mai mult, informațiile publice nu arată deznodământul anchetei penale.
Locuința de protocol și veniturile de la Curte
În iunie 2026, numele lui Lazăr a apărut într-un alt scandal. Mai mulți consilieri de conturi au atacat în instanță hotărârea Guvernului Bolojan prin care RAAPPS publicase adresele locuințelor închiriate de stat. Curtea de Apel București a suspendat publicarea acestor date.
Printre reclamanți s-ar fi aflat și Sorin Lazăr, alături de Ion Călin și Claudia Boghicevici. Dosarul s-a judecat în doar patru zile. Contextul contează. Din cele 220 de locuințe ale Regiei, doar nouă erau atribuite demnitarilor în funcție.
Pe de altă parte, veniturile lui au intrat și ele în atenția presei. Într-o investigație despre indemnizațiile încasate de membrii plenului Curții, Context.ro îi indica un venit net anual declarat de 324.738 de lei.
De ce a ales PSD un interimar
Lazăr nu era favoritul cursei. Inițial, pentru șefia Curții se vorbea despre ministrul de Interne Marian Neacșu și liderul PSD Olt Paul Stănescu. Însă Sorin Grindeanu a venit cu o variantă-surpriză.
Explicația ține de negocierile din culise. Liderii PSD ar vrea să amâne cu încă un an decizia pentru un mandat complet. Astfel, Lazăr ar asigura interimatul până la un acord pe întreaga componență a Curții.
Între timp, PSD l-a mai cântărit și pe Ion Mocioalcă. Totuși, social-democrații au ezitat, pentru că acesta fusese vizat de un dosar penal clasat cu scandal de DNA.
