Profesorii se pregătesc pentru primul protest major din acest an, pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea normei de predare și de măsurile de austeritate asumate de Guvernul condus de către Ilie Bolojan – premierul aflat, la momentul de față, interimar la șefia Ministerului Educației. Cadrele didactice au început strângerea de semnături pentru declanșarea grevei generale.
Din câte se pare, o variantă luată în calcul de către profesori ar fi ca activitatea să fie suspendată în luna martie, când au loc simulările pentru examenele naționale.
Cadrele didactice vor ieși miercuri, 4 februarie, în stradă, în Piața Victoriei, pentru a picheta sediul Guvernului.
Sindicaliștii vor explicații privind economiile realizate în urma tăierilor din Educație
Ion Zoican, reprezentant al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, spune că Guvernul trebuie să explice care este suma economisită în urma tăierilor din Educație. Și atrage atenția că sindicaliștii din Educație nu au renunțat la proteste, cerând abrogarea măsurilor de austeritate impuse de Executiv încă de anul trecut.
„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Zoican, pentru Antena3.
Potrivit reprezentantului FSLI, pierderile au fost semnificative la nivelul posturilor din învățământ. Sindicalistul a acuzat faptul că prin tăierea indemnizației de hrană, dar și a voucherelor de vacanță se poate vorbi despre „ciupiri la salariile profesorilor”.
„S-au suprimat în jur de 15.000 de posturi, s-au suprimat pentru plata cu ora, unde inevitabil sunt ore care trebuie luate de colegii noștri titulari și atunci sunt plătite cu un tarif care este sub un zilier necalificat.
Este o plată nesemnificativă și care îi face pe colegii noștri să nu mai predea. S-au tăiat indemnizația de hrană, voucherele pentru vacanță și tot felul de chestiuni care au fost ciupiri la salariile profesorilor”, a mai declarat liderul de sindicat.
Și studenții se alătură protestului de la Guvern
La protestul de miercuri, de la Guvern, se vor alătura și studenții, nemulțumiți, între altele, de tăierea burselor. De altfel, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a transmis încă de săptămâna trecută că se alătură alătură protestului anunțat de federațiile sindicale din educație din data de 4 februarie, începând cu ora 12:00, în fața Guvernului României, „cа urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an, dar și având în vedere intenția executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”.
„Actorii și beneficiarii direcți ai actului educațional se opun în continuare austerității în educație, având în vedere faptul că măsurile adoptate în anul anterior afectează în mod direct buna desfășurare a sistemului de învățământ, reducând din echitatea și calitatea acestuia. Mai exact, impactul asupra drepturilor studenților a început încă de la 1 ianuarie 2025, odată cu punerea în aplicare a O.U.G. nr. 156/2024, care a limitat reducerea de 90% la transportul feroviar, fiind aplicabilă acum doar pe rutele dintre domiciliu și universitate.
Analiza publicată de ANOSR în 19 ianuarie 2026 arată că limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar intern a generat o „economie” infimă de 0,0021% din buget, decidenții neluând în calcul impactul social grav în rândul studenților, fiindu-le împiedicată mobilitatea și accesul la oportunități educaționale esențiale.
Ulterior, cele mai semnificative reduceri bugetare în sistemul de învățământ superior au fost adoptate prin Legea nr. 141/2025, afectând multiple componente foarte importante pentru asigurarea echității și accesibilității studenților în mediul universitar. Acestea au inclus modificarea bazei de calcul a costului standard alocat universităților per student bugetat pentru fondul de burse și protecție socială, de la salariul minim brut pe economie la cel net, precum și restrângerea perioadei de acordare a burselor exclusiv pe durata activității didactice.
Prin urmare, fondul de burse a fost diminuat cu aproximativ 52%, echivalentul a aproximativ 44.000 de burse sociale. De asemenea, odată cu noile modificări, studenții înmatriculați pe locuri finanțate cu taxă nu mai sunt eligibili pentru a primi burse”, a precizat, între altele, ANOSR, într-un comunicat transmis miercurea trecută.
