Ultima Oră

Pleacă ai noștri, vin ai noștri?!

Acest articol exprimă opinia autorului și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Național.

Cezar Osiceanu
Pilot Profesionist și Comentator Aviație 7 min de citire
Publicat la:
Actualizat la:

Astăzi este balul de adio la televizor al lui Ilie Bolojan și toate televiziunile și canalele media dau în direct dansul acestuia! Bun, și?

Deja, în avanpremieră, mai toți USR-iștii și PNL-iștii au avut grijă să spună că ei nu vor vota acest guvern și că vor pleca în aceste zile toți, bre, TOȚI, cei puși politic în funcții, dar… Dar nu vor pleca cei care au câștigat concursurile pentru ocuparea posturilor! Adică acele concursuri organizate tot de ei, pentru ei! Chit că erau unii de pe vremea Marii Monstruoase Coaliții, din care făcea parte și PSD, sau, mai recent, ai Relei Monstruoase Coaliții, din care fac parte PNL + UDMR + USR!

Ca un memento mori, vocaliștii ultimei au spus că cei care refuză să își dea demisia din funcțiile în care au fost puși politic vor fi…! Adică trădare, trădare, dar banii vorbesc! Astfel că, în conformitate cu vechile racile și proastele bune obiceiuri, ne vom aștepta la exodul dintr-o tabără în alta, doar pentru ca unii să rămână la ciolan!

Cum răspunde PSD?

Păi, să cităm din programul de guvernare al guvernului Luca Niculescu, acolo unde se dă un exemplu clar și direct prin propunerea de realizare a unui mamut de reparații aeronautice, denumit Grupul Aeronautic Național.

Astfel, noua societate de stat va reuni, sub o guvernanță comună, operatorii aeronautici TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, după modelul ROMARM, pentru realizarea de lucrări civile și militare de mentenanță și producție pe piața internațională.

Pleacă ai noștri, vin ai noștri?!

Să traducem un pic cele de mai sus!

Noua societate-mamut este, în fapt, o idee veche de vreo douăzeci de ani, care însă, acum, odată aplicată, va însemna că se vor elimina toate conducerile acestor societăți, puse politic direct sau prin „concursuri”. De exemplu, la TAROM Tehnic este numit fără concurs un manager cu un trecut mai mult decât dubios și care se pare că este și în conflict de interese.

Ca să știm exact despre ce este vorba: litigiul din 2014 (cazul ROMAERO). Compania Air Wings SRL și Florin Trăilă, în calitate de director general al firmei la acel moment, au intrat în atenția publică în primăvara anului 2014. Corpul de Control al Guvernului a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la nereguli grave la ROMAERO SA.

Raportul menționa că Air Wings SRL ar fi obținut o adeverință fictivă de la conducerea de atunci a ROMAERO, prin Constantin Dinischiotu, care atesta că deține spațiu de hangar, document utilizat ulterior pentru încercarea de a obține licențele de operare de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), deși firma nu dispunea de infrastructura logistică necesară.

În legătură cu conflictul de interese, există o sesizare a sindicatului SUT, care este publică și indică exact motivele, astfel încât nu le mai reluăm! Și, la prima vedere, oare cum se vor realiza nivelarea salariilor angajaților, dar mai ales ale șefilor și membrilor consiliilor de administrație, de vreme ce la TAROM Tehnic acestea sunt net mai mari decât la restul societăților din noul grup?

Pleacă ai noștri, vin ai noștri?!
Wizz Air vs. TAROM

Ca să nu uităm că Wizz Air, pe filiera Monstruoasei Coaliții, a prins un capăt de pod în interiorul ROMAERO pentru o preluare a fabricii, iar acolo șefa in charge este specialistă în… falimente!

Și tot acolo:

  • S-a renunțat la o serie de proprietăți, păstrându-se, vezi Doamne, doar cele de tip vital.
  • Vârsta medie a angajaților, decimați și ei în timp, este apropiată de cea de pensionare sau chiar deasupra acesteia.
  • S-a pierdut marea majoritate a dotărilor tehnice de vârf de odinioară.

Quo vadis, TAROM?

Al doilea exemplu, tot din aceeași sursă, programul de guvernare propus de noul guvern, este cel legat de „Restructurarea TAROM și atragerea unui investitor strategic”.

Astfel:

„Susținem în fața Comisiei Europene planul de afaceri revizuit pe doi ani, care trebuie să demonstreze până la 31 decembrie 2026 viabilitatea TAROM și să protejeze ajutorul de stat aprobat de 95,3 mil. euro. Odată cu instalarea unui management profesionist, derulăm în 2027 o procedură transparentă și competitivă de atragere a unui investitor strategic (pachet minoritar de 20-49% sau majoritar), cu menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.”

Aici va fi un masacru anunțat, pentru că, teoretic, TAROM-ul este condus majoritar de către membrii Monstruoasei Coaliții!

Fostul director general, câștigător al unui „concurs” cu dedicație, a fost numit, ca să cităm Europa Liberă! Conform acelor condiții, un șef de coloană auto sau un primar de comună putea participa la concurs, dar un pilot cu 46 de ani de experiență în aviație, licențiat în drept, cu un master în drept intern și internațional al afacerilor, doctorand în management, autor al unei teorii economice în reengineering etc. etc., NU PUTEA!

Epurarea în Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), o altă țintă?

Se știe că actualul director general al AACR a fost pus de PNL în locul celui anterior, pus de PSD, și, de asemenea, noul Consiliu de Administrație, numit de puțin timp de Monstruoasa Coaliție, pare a fi o țintă fixă a epurărilor noului guvern.

Acolo, la AACR, problemele sunt arzătoare, pentru că, din informațiile obținute pe surse, rezultă că situația dlui Grosu Ion, fost director în Direcția Securitate Aeronautică din cadrul AACR, este una mai mult decât delicată.

Aceasta deoarece, cu toate că, la data de 22.11.2023, domnia sa a câștigat în apel, în dosarul nr. 13578/3/2021, procesul având ca obiect anularea Deciziei RU238/07.04.2021, emisă de AACR, părțile fiind puse în situația anterioară prin reintegrarea sa în funcție și cu plata tuturor drepturilor salariale corespunzătoare cuvenite începând cu data de 07.04.2021, conducerea AACR a decis din nou încetarea raporturilor de muncă cu acesta.

Decizia AACR nr. D7/04.01.2024 a fost însă anulată în apel, în dosarul nr. 5806/3/2024, instanța anulând-o și pe aceasta, repunând părțile din nou în situația anterioară emiterii actului de concediere, în sensul reintegrării dlui Grosu Ion, cu plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dânsul, calculate de la data concedierii până la reintegrarea efectivă, actualizate cu indicele de inflație la data plății și cu dobânda legală penalizatoare aferentă.

Legat de acest caz, Curtea de Conturi a României a reținut deja, în urma unui control, faptul că toate drepturile achitate în primul dosar menționat anterior reprezintă un prejudiciu (aproximativ 600.000 de lei) și că acesta trebuie recuperat de la persoanele responsabile.

Acest raport al Curții de Conturi a fost și el atacat în instanță de către AACR, în dosarul nr. 7073/2/2025, declinat de la Curtea de Apel la Tribunalul București.

Provizioanele constituite în ianuarie 2026 pentru al doilea dosar, neanalizat încă de Curtea de Conturi a României, sunt estimate la aproximativ 800.000 de lei și se așteaptă rezultatul instanței pentru indicarea vinovaților și recuperarea pagubelor, drept pentru care nu ne pronunțăm încă.

Wizz Air și „Banii înapoi”

Am prezentat săptămâna trecută situația prin care pasagerii erau taxați pentru taxele de aeroport la valoarea integrală, operatorii low-cost plăteau aeroporturilor taxe reale mai mici, însă, prin intermediul discounturilor acordate, diferențele intrau în buzunarul operatorilor respectivi.

La cei 14,5 milioane de pasageri ai Wizz Air transportați din România în 2025 rezultă aproximativ un avion nou-nouț pe an, fie un ATR, care costă vreo 14 milioane de euro, fie jumătate dintr-un Airbus A320, în funcție de suma pe care Curtea de Conturi ar urma să o constate.

Trebuie să știm și că verificarea și supravegherea situației economice a companiilor aeriene în România se realizează în principal prin Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, aplicat la nivel național de către AACR, în colaborare cu instituțiile care au atribuții specifice de licențiere, precum Ministerul Transporturilor.

Vă reamintim că în programul de guvernare Bolojan se scria clar că se vor impozita profiturile realizate la sursă pentru companiile aeriene low-cost care operează în România, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat!

Să fie oare această tăcere a PSD și a lui Luca Niculescu o negociere pe sub masă cu UDMR, care a anunțat că va vota noul guvern, deși nu face parte din el (pentru prima oară în ultimii douăzeci de ani)?

 

Mica publicitate