Violențele din Milano au scos la iveală un fenomen care depășește nemulțumirile legate de scumpiri. În analize publicate duminică, Corriere della Sera și La Repubblica descriu grupuri de tineri atrași de confruntări, jafuri și distrugeri, unii veniți în centrul orașului după ce au văzut imaginile distribuite pe rețelele sociale. Pentru o parte dintre aceștia, protestul pare să fi devenit mai degrabă un spectacol al furiei decât o manifestație cu revendicări clare. Jumătate din cei reținuți sunt minori.
„Sparge, ia și fugi”. Cum descrie presa italiană violențele din Milano
„Sparge, ia și fugi” – aceasta este formula care rezumă atmosfera descrisă de jurnaliștii Corriere della Sera după violențele de sâmbătă și duminică din centrul Milanoului. Într-o analiză publicată pe 18 octombrie 2026, Matteo Castagnoli și Cesare Giuzzi descriu grupuri de tineri care au spart vitrine, au atacat magazine de articole sportive și au furat produse, în timp ce alții filmau scenele cu telefoanele mobile.
Potrivit celor doi jurnaliști, printre participanți s-au aflat tineri veniți din cartierele periferice ale Milanoului și din localități învecinate. Unii ar fi ajuns în centrul orașului după ce au văzut pe rețelele sociale primele imagini ale confruntărilor.
„Am văzut ce se întâmpla și am venit să facem scandal”, este declarația unuia dintre tinerii întâlniți la fața locului.
Jurnaliștii italieni descriu cu lux de mănunte succesiunea de atacuri asupra magazinelor și forțelor de ordine, în care distrugerea și furtul au ajuns să domine scenele din centrul orașului. Magazine precum Foot Locker și Decathlon au fost vizate, iar produse furate au fost scoase în stradă. Unii din tineri și le-au însușit, alții pur și simplu au aruncat pe caldarâm producele și le-au călcat în picioare.
De asemenea, presa italiană a observant că pentru unii dintre participanți, filmarea confruntărilor și devastarea magazinelor și apoi publicarea imaginilor par să fi devenit o parte importantă a experienței. În timp ce poliția intervenea, alți tineri își făceau selfie-uri sau filmau scenele pentru TikTok.
De altfel, relatările jurnaliștilor italieni precizează că nu toți participanții la protest au fost violenți. Dimpotrivă, unele grupuri s-au desprins de cele care au transformat centrul orașului într-o scenă de jafuri și confruntări.
La Repubblica: „Niciun lider, nicio ideologie”
Într-un articol publicat de La Repubblica, semnat de Carmine R. Guarino, cu titlul „Chi sono i devastatori di Milano: nessun leader o schema, solo la caccia allo sbirro” – „Cine sunt devastatorii din Milano: fără lideri sau plan, doar vânătoarea de polițiști”, se analizează exact furia tinerilor de pe străzi.
Autorul descrie grupuri de tineri fără o conducere vizibilă și fără o ideologie comună clară. O parte dintre cei implicați nu păreau să urmărească un obiectiv politic precis, ci să provoace distrugeri, să intre în confruntare cu poliția și să își revendice ulterior acțiunile prin imagini publicate online. Npentru că totul ajunge pe rețelele de socializare, iar multe fapte sunt comise tocmai pentru a realiza postări.
Presa italiană spune că foarte mukți reținuți sunt minori, peste jumătate din cei care au ajuns în mâinile autorităților au până în 18 ani.
TikTok și furia pentru vizibilitate online
Potrivit Corriere della Sera, unii tineri au venit în centrul Milanoului după ce au văzut primele imagini ale incidentelor postate pe rețelele de socializare, în special TikTok. Alții au filmat confruntările și au pozat în fața clădirilor sau a obiectelor distruse.
Acest comportament ridică întrebări despre felul în care rețelele sociale pot amplifica violențele: imaginile spectaculoase atrag atenția, iar participarea la distrugeri poate deveni, pentru unii, o modalitate de a obține vizibilitate în mediul online.
