Cu toate sancțiunile impuse din 2022 până în prezent, schimburile comerciale dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană nu au dispărut, astfel că UE a rămas al treilea partener comercial al Moscovei. Mai mult, UE continuă să înregistreze și un deficit al balanței comerciale cu Rusia, astfel că, în timp ce exporturile către această țară s-au ridicat la 49 miliarde de euro, importurile au atins suma de 110 miliarde de euro. Curtea de Conturi Europeană spune că Directiva care cerea ca livrările către Rusia să fie considerate infracțiuni nu a fost transpusă în 8 state din UE. Pe de altă parte, unele țări din Uniune sunt mai permisive față de altele, stimulându-se eludarea sancțiunilor.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, chiar dacă schimburile comerciale cu Federația Rusă au scăzut considerabil, acestea nu au dispărut de tot.
Astfel, în 2026, exporturile către Rusia au însumat 49 miliarde de euro, în timp ce importurile din această țară către statele UE au însumat 110 miliarde de euro, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene. Pe de altă parte, din 2023, comerțul cu bunuri critice și cu prioritate ridicată, inclusiv cu produse cu dublă utilizare, s-a redus aproape la zero.
”În pofida reducerii accentuate a schimburilor comerciale cu Rusia, UE a rămas, în 2025, al treilea partener comercial al Rusiei ca mărime”, a semnalat Curtea de Conturi Europeană.
Eludarea sancțiunilor nu constituie infracțiune în opt state UE
Deși Comisia Europeană a elaborat orientări detaliate pentru a sprijini punerea în aplicare consecventă a sancțiunilor comerciale ale UE, acestea nu au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Astfel, orientările Comisiei nu pot garanta o punere în aplicare pe deplin armonizată a sancțiunilor în UE, lăsând loc unor practici naționale divergente și unor potențiale cazuri de neconformitate, se precizează în raportul Curții de Conturi Europene.
Mai mult, Directiva(UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii nu a fost adoptată în opt din cele 27 state ale UE, deși aceasta ar fi trebuit transpusă până la data de 20 mai 2025.
Mărfurile pleacă prin țări cu jurisdicții mai favorabile
Curtea de Conturi Europeană a observat diferențe semnificative în numărul de cazuri de nerespectare a sancțiunilor comerciale ale UE pentru bunuri care provin din alte state membre. De exemplu, din 2022, Bulgaria nu a înregistrat niciun caz de nerespectare a sancțiunilor comerciale ale UE, în timp ce Letonia a raportat, numai în 2024, 2.100 de transporturi la export.
”În cadrul discuțiilor purtate cu experți externi, Curții i s-au adus la cunoștință mai multe situații în care autorizarea unor bunuri similare, supuse sancțiunilor, fusese refuzată într-un stat membru, dar acordată într-un altul. Practicile naționale divergente în materie de controale vamale creează riscul ca întreprinderile să aleagă în mod deliberat birouri de autorizare sau puncte vamale situate în state membre care aplică controale mai puțin stricte. Această practică este cunoscută sub denumirea de -alegere a unei jurisdicții mai favorabile”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
