Furia provocată de costul vieții și de presiunea asupra serviciilor publice a scos în stradă sute de mii de protestatari în mai multe țări europene, nemulțumirile lor variind de la prețurile ridicate ale locuințelor până la condițiile precare din școli și universități.
Franța a devenit scena celor mai mari demonstrații din weekend, cu peste 500.000 de participanți. Sâmbătă și duminică s-au desfășurat proteste separate în Italia, Spania, Portugalia și Albania.
”Nu există un singur factor declanșator al revoltelor”
”Nu există un singur factor declanșator al revoltelor”, a declarat Andrew Kenningham, economistul-șef pentru Europa al Capital Economics, pentru CNBC. Creșterea costurilor energiei ar putea juca un rol, dar această creștere este mai mică decât în 2022, la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, când nu au avut loc proteste violente comparabile.
Demonstrațiile din Franța au început luna trecută, când elevii de liceu au cerut reforme în învățământ. În Spania, protestele legate de locuințe au început tot în septembrie, după ce o femeie în vârstă de 87 de ani, Maricarmen Abascal, a fost evacuată în urma unei majorări a chiriei cu 230% impuse de un fond de investiții. Abascal a decedat două săptămâni mai târziu.
Mii de protestatari au ieșit sâmbătă în stradă și în Portugalia pentru a manifesta împotriva creșterii vertiginoase a costurilor locuințelor și a costului vieții.
În Albania, protestatarii au fost nemulțumiți de condițiile precare din universități și de taxele de școlarizare ridicate, cerând demisia prim-ministrului Edi Rama. Unii au aruncat cu cocktailuri Molotov în poliție și au dat foc mașinilor și coșurilor de gunoi.
În Italia, o manifestație organizată sâmbătă în centrul orașului Milano pe tema costului vieții s-a încheiat violent, protestatarii atacând forțele de ordine cu pietre.
”Politicienii nu sunt în măsură să ofere speranța unei vieți mai bune pentru mulți europeni”
Demonstrațiile reprezintă o provocare comună pentru guverne: cum să îmbunătățească condițiile de viață și să mențină serviciile publice, sprijinind în același timp gospodăriile și ținând sub control finanțele aflate sub presiune.
”Politicienii nu sunt în măsură să ofere speranța unei vieți mai bune pentru mulți europeni, deoarece economia crește doar lent, iar guvernele au acumulat datorii uriașe, ceea ce le lasă puține posibilități de a susține cheltuieli publice mai mari sau de a reduce taxele”, subliniază Kenningham.
