Curtea de Conturi Europeană a emis un avertisment către statele UE, după ce a constat că datoriile Uniunii ar putea ajunge la 1.000 miliarde de euro până anul viitor. Suma uriașă este cauzată, în principal, de împrumuturile pentru PNRR, de dobânzile aferente, dar și de împrumuturile făcute pentru Ucraina, susține Curtea. Fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ, iar Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să aleagă între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse, a atras atenția Curtea de Conturi Europeană.
În câteva luni, datoria Uniunii Europene va atinge suma de 1.000 de miliarde de euro, a avertizat Curtea de Conturi Europeană. Instituția și-a exprimat îngrijorarea că, fără noi surse de venit, UE se va confrunta cu un deficit sever, care va presupune ori contribuții naționale mai mari, ori o reducere a banilor alocați fiecărui stat.
”Datoria tot mai mare a UE ar putea exercita o presiune crescândă asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică”, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene.
În ceea ce privește cheltuielile tradiționale din bugetul UE, auditorii Curții au constatat că erorile erau atât semnificative, cât și generalizate. Prin urmare, pentru al șaptelea an consecutiv, ei au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE.
Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, iar cea aferentă agriculturii și mediului a crescut de la 2,6 % la 3,9%.
Cele mai frecvente probleme au constat în finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și în nerespectarea normelor privind achizițiile publice.
Cum s-a ajuns la îndatorarea excesivă
Curtea de Conturi Europeană semnalează că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea apăsa greu asupra bugetelor viitoare. Nivelul extrem al împrumuturilor a fost cauzat în principal de planul masiv de redresare economică în valoare de peste 800 de miliarde de euro, lansat de Uniunea Europeană pentru a sprijini statele membre în recuperarea după criza provocată de pandemia de Covid-19.
Numai costurile cu dobânzile, în perioada 2028-2034, aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism, ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro. Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite, de asemenea, contractarea unor noi împrumuturi substanțiale pentru a sprijini Ucraina, planuri naționale ale statelor membre și eventuala activare a mecanismului pentru situații de criză gravă. ”Sumele implicate ar putea fi considerabile.
De exemplu, împrumuturile acordate Ucrainei aprobate sau convenite începând din 2014 – inclusiv împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat la începutul anului 2026 – s-au ridicat la 170,1 miliarde de euro, din care 70,3 miliarde de euro au fost plătiți până la sfârșitul anului 2025”, se precizează în raportul Curții.
Un ”dezmăț” pe bani împrumutați
Dintre cele 37 de plăți de granturi din PNRR efectuate către statele membre în 2025, 9 nu respectau normele și condițiile prevăzute, semnalează Curtea. De exemplu, auditorii au constatat îndeplinirea nesatisfăcătoare a unor jaloane și ținte, încălcări ale normelor privind achizițiile publice și nereguli în materie de ajutoare de stat.
S-au identificat, de asemenea, deficiențe în conceperea jaloanelor și a țintelor, lacune în monitorizarea efectuată de Comisie și probleme persistente legate de fiabilitatea sistemelor de control ale statelor membre.
”În plus, țărilor UE li s-a permis uneori să își simplifice sau să își restrângă angajamentele asumate în cadrul planurilor de redresare fără să furnizeze motive și dovezi convingătoare. În unele cazuri, modificările au fost efectuate numai după ce țara respectivă solicitase plata din partea Comisiei. Acest lucru creează riscul ca statele membre să primească bani de la UE pentru realizarea unor obiective mai puțin ambițioase decât cele asumate inițial”, consideră Curtea.
Doar 3 țări au atras, masiv, fonduri
Până la sfârșitul anului 2025, din cei 359,9 miliarde de euro angajați în cadrul MRR, fuseseră plătiți 237,5 miliarde de euro. Astfel, în ultimul an de funcționare a mecanismului au mai rămas de plătit peste 122 de miliarde de euro, reprezentând o treime din fondurile disponibile sub formă de granturi. Există însă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește utilizarea granturilor MRR: numai 3 din 27 utilizaseră cel puțin 80 % din fondurile alocate (Danemarca, Austria și Cehia), a mai precizat Curtea de Conturi Europeană.
