Devine Europa o adevărată putere geopolitică sau asistăm doar la reînarmarea fiecărei țări, fără strategie clară?
Răspunsul s-ar putea afla într-o nouă diviziune: Nordul și Estul sunt preocupate în principal de Rusia, iar Sudul de Marea Mediterană, Africa și imigrație.
Pentru Marea Britanie, Germania, Polonia, România, Bulgaria, statele baltice și țările nordice, Rusia reprezintă o amenințare militară semnificativă. Având în vedere poziția lor geografică, istoria și războiul din Ucraina, toate aceste națiuni pun accentul pe descurajare, securitatea frontierelor și prezența NATO.
Spania, Italia, Grecia, Malta și Cipru își privesc securitatea într-un context mediteranean. Pentru acestea, problemele legate de instabilitatea din Africa de Nord și din Sahel, migrația și securitatea energetică sunt esențiale.
Franța se află într-o poziție diferită, având interese de securitate atât pe continent, cât și în zona mediteraneană, potrivit Modern Diplomacy. Celelalte țări europene (Europa de Vest și Centrală, Balcanii etc.) au priorități diferite, care nu se încadrează exact în niciuna dintre cele două tabere.
Dacă Europa se va diviza, nu va fi o separare între țări pro-ruse și țări anti-ruse, ci între concepții diferite despre ceea ce înseamnă securitatea.
Germania și Franța: schimbarea echilibrului de putere
Reînarmarea Germaniei este, de departe, cea mai importantă evoluție geopolitică din Europa de la sfârșitul Războiului Rece.
Franța deține capabilitățile militare, capacitatea nucleară și influența diplomatică pe care Germania nu le are. Obiectivele strategice ale Franței și dezbaterea politică de la Paris nu se aliniază întotdeauna cu ceea ce și-ar dori Berlinul.
Dacă Germania își concentrează atenția asupra Poloniei, țărilor baltice și apărării Europei de Nord-Est, iar Franța are o perspectivă mai largă, vor apărea anumite tensiuni. Problema nu este neapărat cine va conduce Europa, ci dacă cele două țări vor putea menține o viziune comună asupra securității.
Naționalismul și fragmentarea strategică
Deși mișcările naționaliste se opun unei integrări europene mai profunde, au viziuni foarte diferite în privința Rusiei și Ucrainei.
Polonia nu are încredere în Rusia. În Franța, Italia și Germania au existat grupuri politice care au cerut mai multe discuții cu Rusia sau au criticat sancțiunile și ajutorul militar acordat Ucrainei.
Europa ar putea să dispună de mijloacele militare, dar să fie în continuare incapabilă să acționeze ca o singură entitate.
Rusia ar profita de faptul că Europa nu este întotdeauna un bloc monolitic, fără a fi nevoie să intre în război cu fiecare țară din alianță.
Viitorul geopolitic al Europei va depinde mai puțin de cheltuielile pentru apărare și mai mult de capacitatea diverselor guverne de a-și transforma resursele și viziunile diferite asupra amenințării într-o strategie comună.
