Liderii UE se află într-o cursă contra cronometru pentru a rezolva, până la sfârșitul anului, patru provocări politice majore: un acord privind bugetul, numirea unui nou președinte al Băncii Centrale Europene, finanțarea Ucrainei și, posibil, un mediator în relația cu Vladimir Putin.
Pe parcursul a trei summituri europene, care încep săptămâna aceasta la Dublin și se încheie cu o reuniune la Bruxelles, chiar înainte de Crăciun, Antonio Costa, președintele Consiliului European, va încerca să încheie aranjamente într-o serie de chestiuni spinoase.
Lista de priorități
Pe lista de priorități se află un acord privind următorul buget al UE pe o perioadă de șapte ani, numirea unui succesor al Christinei Lagarde în funcția de președinte al BCE și un plan de finanțare de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Amplificând presiunea, Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a adăugat un nou punct pe agendă, îndemnându-i pe lideri să aleagă o figură „cu autoritate” care să reprezinte UE în negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Dar liderii UE sunt conștienți că acordurile ar putea deveni și mai greu de obținut în 2027, odată cu demararea alegerilor naționale și cu creșterea numărului de populiști care vor ocupa locuri la masa decizională a blocului comunitar.
Lagarde, aliată a lui Emmanuel Macron, a recunoscut că a demisionat prematur de la conducerea BCE pentru a avea „libertatea” de a comenta pe marginea alegerilor prezidențiale din Franța, pe care candidata de extremă dreaptă, Marine Le Pen, le poate câștiga.
Candidații pentru înlocuirea lui Lagarde sunt Pablo Hernández de Cos, care conduce în prezent Banca pentru Reglementări Internaționale, și fostul șef al băncii centrale olandeze, Klaas Knot.
Germania și Olanda leagă negocierile pentru următorul buget al UE de problema finanțării Ucrainei
Pentru a complica și mai mult situația, țări precum Germania și Olanda leagă negocierile pentru următorul buget al UE de problema finanțării Ucrainei.
UE s-a angajat să acopere două treimi din deficitul bugetar de 70 de miliarde de euro al Kievului pentru anul viitor, însă nu a precizat cum.
Între timp, Meloni, care se pregătește ea însăși pentru alegerile de anul viitor, este indignată de faptul că a fost lăsată pe margine în cadrul negocierilor de pace privind Ucraina de către formatul E3 – Germania, Marea Britanie și Franța. ”Necesitatea ca Europa să vorbească la unison în problema Ucrainei a devenit acum imposibil de amânat”, a scris ea într-o scrisoare adresată lui Costa, săptămâna trecută, adăugând că liderii trebuie „să oficializeze o decizie ” la summitul din 17 și 18 decembrie.
Costa a acceptat solicitarea lui Meloni de a „aloca timp pentru această discuție” în cadrul summitului de vineri, dar a omis în mod deliberat orice referire la termenul limită din decembrie.
