Negocierile pentru bugetul UE sunt afectate de presiunile fiscale tot mai mari din întreaga Europă.
Suma pe care fiecare țară o varsă în vistieria UE între 2028 și 2034 – și suma pe care o primește înapoi – reprezintă o problemă centrală pentru cele 27 de guverne ale blocului, în contextul în care multe dintre ele se confruntă și cu alegeri pe parcursul anului viitor.
Marine Le Pen, care candidează la președinția Franței, a promis că va reduce contribuțiile țării la nivelurile din 2005, potrivit Euractiv. Cancelarul german Friedrich Merz solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro din propunerea inițială de buget a Comisiei Europene, de aproape 2 trilioane de euro, pentru perioada 2028-2034.
Premierul suedez Ulf Kristersson a criticat propunerile ce ar urma să crească contribuțiile Suediei cu aproximativ 60%. „Suedia nu este un bancomat pentru bugetul UE”, a declarat el la un summit în urmă cu trei săptămâni.
Germania, Austria, Suedia, Danemarca, Finlanda și Olanda cer reduceri substanțiale și un buget modernizat, care să direcționeze cheltuielile mai eficient către competitivitatea și apărarea europeană.
În schimb, un grup de 17 țări – majoritatea din sudul și estul Europei și în mare parte beneficiare nete – se opune reducerilor la următorul buget, în special la cheltuielile privind coeziunea regională. Astfel de reduceri ar însemna o scădere a finanțării din partea UE pentru aceste țări.
Contributori și beneficiari
O comparație între contribuțiile nete naționale din 2015 și 2025 arată că majoritatea statelor din UE au plătit mai mult decât au primit înapoi în termeni absoluți, deși creșterile variază semnificativ.
Mulți deputați europeni și comisari ar susține că cifrele nu reflectă pe deplin beneficiile aderării la UE, precum libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, dreptul de a munci pe întreg teritoriul Uniunii și cooperarea transfrontalieră – toate acestea fiind mai greu de cuantificat.
Privind contribuția netă pe cap de locuitor în 2025, Olanda (179 de euro ), Germania (178 ) și Suedia (122 ) contribuie cu cele mai mari sume dintre cele zece țări contributoare nete. Între timp, în 2015, Suedia (225 ) conducea grupul celor 11 contributori neți de atunci, urmată de Olanda (218 ) și Germania (175 ).
Cei mai mari beneficiari neți pe cap de locuitor în 2025 au fost Luxemburg (801 ) – în mare parte deoarece mai multe instituții ale UE își au sediul acolo, ceea ce distorsionează cifrele într-o țară cu mai puțin de 700.000 de locuitori – Letonia (615 ) și Lituania (495 ). În 2015, principalii beneficiari au fost Slovacia (571 ), Cehia (540 ) și Ungaria (473 ).
Bugetul pe termen lung al UE se situează la puțin peste 1% din venitul național brut al blocului comunitar, sau VNB.
Germania, Franța și Italia, cele mai mari economii ale blocului, cheltuiesc sume mult mai mari, cu 48%, 56% și, respectiv, 51% din VNB pentru bugetele interne, potrivit calculelor bazate pe datele Eurostat și ale Băncii Mondiale.
