Comisia Europeană a transmis României, într-o scrisoare care se întinde pe aproape 140 de pagini, că nu poate fi de acord cu sistemul de finanțare propus de țara noastră pentru retehnologizarea reactorului 1. Deși autoritățile române au explicat foarte clar motivele care stau la baza necesității acordării ajutorului de stat, Comisia susține că este afectată piața concurențială și cere modificarea schemelor de sprijin.
Sistemul energetic din România tocmai a primit o lovitură cruntă de la Comisia Europeană. Schema ajutor de stat pentru finanțarea retehnologizării reactorului 1 nu a fost acceptată, solicitându-se adaptarea și modificarea acesteia, astfel încât să nu perturbe piața concurențială.
Comisia a reamintit statului român că articolul 108 alineatul (3) din TFUE are efect suspensiv și că articolul 16 din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar. Comisia concluzionează că măsurile care compun intervenția unică în discuție conferă un avantaj economic selectiv Nuclearelectrica.
”Avantajul acordat beneficiarilor intervenției unice este susceptibil să denatureze concurența și să afecteze comerțul dintre statele membre”, a precizat Comisia Europeană, într-un document publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cum vrea România să finanțeze proiectul
Costurile totale estimate ale proiectului retehnologizării reactorului 1, inclusiv inflația și costurile de finanțare pe durata construcției, se ridică la 3,584 miliarde euro și au depășit capacitatea financiară a Nuclearelectrica de a susține modernizarea din resurse proprii. Astfel, schema de finanțare propusă de statul român a fost 600 milioane de euro din resurse proprii ale Nuclearelectrica, 600 milioane de euro subvenție nerambursabilă dată de statul român din Fondul pentru modernizare, și restul din împrumuturi comerciale garantate de stat.
În plus, schema cuprinde și un sprijin direct al prețurilor sub forma unui contract pe diferență (CfD) bidirecțional pentru o perioadă de 30 de ani, adică durata de viață operațională preconizată a reactorului după retehnologizare, plătit printr-o taxă adăugată la facturile consumatorilor de energie electrică, stabilită anual de ANRE.
Comisia are îndoieli și nelămuriri. Ce reproșează statului român
Comisia Europeană a transmis, în documentul citat, că nu poate concluziona, în această etapă, dacă ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice fără a încălca normele relevante ale Uniunii.
Comisia a arătat că România nu a demonstrat suficient de ce fiecare măsură specifică și combinația aleasă reprezintă opțiunile cele mai puțin distorsionante care abordează deficiențele pieței identificate și de ce modele alternative ale acelorași instrumente generale sau o combinație de mai puține instrumente nu ar obține rezultate comparabile cu o denaturare mai mică a concurenței.
Subvenția de 30 de ani prin facturile consumatorilor nu se justifică
Totodată, Comisia a arătat că România nu a demonstrat suficient că garanțiile de stat ar fi insuficiente pentru a aborda deficiențele identificate ale pieței de finanțare și, prin urmare, ar trebui completate de o subvenție nerambursabilă de o valoare considerabilă.
Comisia consideră că măsura care oferă susținere directă a prețurilor printr-un contract pe diferență (CfD) bidirecțional, constituie o măsură de ajutor cu o durată deosebit de lungă (30 de ani) în sectorul energetic.
Totodată, Comisia a observat că autoritățile române nu au furnizat suficiente detalii cu privire la ipotezele subiacente privind costurile, la parametrii de referință utilizați pentru a le fundamenta sau la așteptările privind prețurile pieței. Comisia consideră că este necesară o examinare suplimentară și are îndoieli cu privire la funcționarea corespunzătoare a modelului și la asigurarea faptului că sprijinul este limitat la minimul necesar.
