Valul mega-protestelor din Europa, care a scos sute de mii de oameni în stradă în Franța, Italia și Spania, a ajuns și la români. Duminică, 25 octombrie, mii de români din Italia au mărșăluit prin centrul Romei cerând eliberarea lui Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale aflat în arest preventiv. La mai puțin de trei săptămâni distanță, susținătorii lui își mută protestul la București, unde Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) a anunțat două zile de manifestații în Piața Victoriei.
Românii din Roma cer eliberarea lui Georgescu
Românii din Italia au defilat cu tricolorul în mâini și au scandat mesaje de susținere pentru Georgescu. Autoritățile italiene au aprobat manifestația, spre deosebire de cele de la București, care nu au autorizat protestul pro-Georgescu început pe 29 septembrie.
Marșul de la Roma a fost pregătit din timp. Marius Cadar, unul dintre organizatori, anunțase că 25 octombrie va aduce cea mai mare manifestație din istoria comunității românești din Peninsulă și a susținut că a obținut autorizație pentru 10.000 de participanți. Cu trei săptămâni înainte, pe 4 octombrie, câteva sute de români se strânseseră în Piazza di Porta San Giovanni cu aceeași cerere. Organizatorii vor ca autoritățile române să explice situația juridică a lui Georgescu și motivele pentru care au fost anulate alegerile din 2024.
Călin Georgescu este arestat preventiv din 29 septembrie, într-un dosar DIICOT în care este acuzat de înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat. Prejudiciul reclamat este de 1,1 milioane de euro, iar în același dosar este cercetat și omul de afaceri Ionel Rusen. Fostul candidat beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Cum arată valul protestelor europene în Italia
Românii au ieșit în stradă într-o Italie deja tensionată. Șoferii de camioane protestează de peste o săptămână față de prețul motorinei, iar la Napoli unele rafturi din supermarketuri și pompe de benzină au rămas goale. Pescarii din sud s-au alăturat transportatorilor.
În marile orașe, tinerii au protestat față de scumpiri și chirii, iar la Milano manifestațiile s-au încheiat cu magazine și mașini distruse. Autoritățile au adus 500 de parașutiști din divizia Folgore, pe lângă cei 5.000 de polițiști și carabinieri mobilizați. Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a numit fenomenul fără precedent. Poliția a făcut percheziții la circa 100 de persoane din 20 de orașe, dintre care 51 sunt minori. La Torino, nouă protestatari au fost arestați după ce polițiștii au intervenit cu bastoane.
Franța, epicentrul protestelor
Franța a trecut prin cele mai violente proteste din ultimii ani. Pe 17 octombrie, autoritățile au numărat aproximativ 550.000 de manifestanți, iar organizatorii circa 800.000. Au fost reținute în jur de 2.400 de persoane, iar aproape o mie de polițiști și jandarmi au fost răniți. La Marsilia, tineri mascați au spart ușa primăriei cu o baricadă metalică.
Protestele au început în licee. Elevii s-au plâns de programul prelungit, de lipsa profesorilor, de clasele degradate și de sistemul de admitere la facultate. Apoi li s-au alăturat adulții nemulțumiți de costul vieții. Pe 24 octombrie, Ministerul de Interne a raportat 410.000 de participanți, iar sindicatele au anunțat o grevă generală pentru 5 noiembrie.
În Spania, criza locuințelor a scos oamenii în stradă
Spaniolii protestează în primul rând pentru chirii. Evacuarea din casă a unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, a declanșat un val de manifestații. Oamenii cer chirii mai mici, oprirea evacuărilor și interzicerea cumpărării de locuințe de către fondurile de investiții.
La Barcelona, sute de elevi adunați prin rețelele sociale în Piața Cataloniei au jefuit peste 20 de magazine și au distrus stații de autobuz. Poliția a folosit gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc și a arestat 128 de persoane, dintre care 72 sunt minori. Sindicatele spaniole pregătesc o grevă generală pe 11 noiembrie.
Belgia, Grecia și Albania, următoarele țări cu oameni în stradă
În Belgia, studenții protestează pentru educație, iar în Portugalia, ca în Spania, pentru chirii. În Grecia, studenții cer bani pentru învățământul public și condiții mai bune în cămine. La Tirana, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva miilor de protestatari, iar peste 300 de oameni au fost răniți. În Germania, inițiativa „Gen Z steht auf“ („Generația Z se ridică“) a convocat pe 31 octombrie demonstrații în 21 de orașe.
Majoritatea acestor țări au datorii publice mari, așa că guvernele au puțin spațiu să răspundă cu bani la cererile protestatarilor.
Mega-protest anunțat la București pe 14 și 15 noiembrie pentru Călin Georgescu
După Roma, susținătorii lui Georgescu se pregătesc să iasă în stradă și în Capitală. Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) a anunțat proteste în Piața Victoriei pe 14 și 15 noiembrie, de la ora 12:00. Formațiunea spune că a depus la Primăria Capitalei notificarea pentru cele două manifestații, pe care le promovează sub sloganul „Dreptate pentru Călin Georgescu“.
Primele semne de mobilizare s-au văzut deja la Curtea de Apel București. Miercuri, 28 octombrie, peste 100 de susținători ai lui Georgescu au intrat în sediul instanței, unde se judecă contestația DIICOT la decizia Tribunalului București. Luni, judecătorul de la Tribunal a respins cererea procurorilor de prelungire a arestului, a considerat că nu au fost aduse probe noi și a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii au contestat, iar mandatul de arestare expiră miercuri la miezul nopții.
Susținătorii lui Călin Georgescu protestează de la începutul arestării. Jandarmeria Capitalei a anunțat încă de la începutul lunii că manifestația pro-Georgescu pornită pe 29 septembrie nu are autorizație.
Ce deosebește protestele pentru Georgescu de cele din Europa
Chiar dacă în Franța și în alte țări europene oamenii protestează din cauza costului vieții, a taxelor sau a prețului la combustibil, în România protestele par să aibă în centru un singur om, pe Călin Georgescu. Atât la Roma, cât și la București, mitingurile sunt organizate de un partid politic și de lideri din diaspora, iar cererea principală este eliberarea fostului candidat la prezidențiale.
Nemulțumirile economice nu lipsesc nici în România. Toamna trecută, aproximativ 10.000 de oameni au protestat în fața Guvernului, la apelul sindicatelor, împotriva plafonării salariilor și a blocării angajărilor la stat. Pe 14 și 15 noiembrie se va vedea dacă Piața Victoriei îi strânge doar pe susținătorii lui Călin Georgescu sau și pe cei care, ca tinerii din Paris și Barcelona, simt că trăiesc tot mai greu.
