Ultima Oră

UE cere gigafabrici de inteligență artificială. România: nu avem energie pentru ele

Claudia Marcu
Jurnalistă de Investigație Social & Sănătate 2 min de citire
Publicat la:

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru accelerarea implementării gigafabricilor de inteligență artificială (IA) în UE a fost primită cu oarecare reticență de oficialii români. Într-o Hotărâre a Senatului, publicată în Monitorul Oficial, se arată că, deși măsurile sunt necesare, acestea ar trebui să țină cont de cerințele de mediu și să fie corelate cu disponibilitatea reală a energiei. În ce privește investițiile în infrastructuri de cloud, Senatul solicită ca cerințele de suveranitate, recunoaștere și migrare să fie aplicate proporțional cu riscurile, protejând continuitatea serviciilor publice.

Poziția Senatului României referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al tehnologiei de tip cloud și al IA este una destul de ambiguă. 

În Hotărârea publicată în Monitorul Oficial se admite faptul că implementarea fabricilor de IA, a gigafabricilor de IA și extinderea capacității în materie de cloud și centre de date ar avea un rol esențial în oferirea unui acces larg la resurse de calcul de generație următoare și de mare capacitate pentru întreprinderile și cercetătorii europeni. 

Uniunea Europeană dezvoltă o rețea de până la șapte gigafabrici de inteligență artificială (AI) printr-o investiție totală estimată la 30 de miliarde de euro. Inițiativa face parte din planul de acțiune „AI Continent” și are rolul de a oferi Europei suveranitate digitală și puterea de calcul necesară pentru a concura cu SUA și China.
Planul de acțiune „AI Continent” are rolul de a oferi Europei suveranitate digitală și puterea de calcul necesară pentru a concura cu SUA și China

Propunerea de Regulament urmărește accelerarea extinderii capacităților de centre de date și a infrastructurilor de calcul în UE, inclusiv pentru funcții din sectorul public. Totodată, aceasta introduce un cadru unic la nivelul UE pentru evaluarea suveranității cloud.

Care sunt temerile autorităților române

Potrivit Hotărârii Senatului României, chiar dacă inițiativa prezintă un interes strategic major pentru Uniunea Europeană, prin potențialul său de a consolida competitivitatea sectorului digital, de a stimula investițiile în infrastructuri de cloud și inteligență artificială, sunt necesare clarificarea dispozițiilor și asigurarea unor condiții practice de implementare. 

Acestea trebuie să țină cont de faptul că cerințele de suveranitate, recunoaștere și migrare trebuie să fie aplicate proporțional cu riscurile, protejând continuitatea serviciilor publice și luând în considerare infrastructurile, contractele și investițiile deja existente.

Probleme cu protejarea mediului și deficitul de energie

Senatul a arătat că dezvoltarea echilibrată a capacității centrelor de date și simplificarea procedurilor aferente trebuie să respecte cerințele de mediu, eficiența resurselor și să fie corelate cu disponibilitatea reală a energiei, a conectivității, a infrastructurii necesare și a planificării teritoriale. 

”Dezvoltarea echilibrată a capacității de calcul și simplificarea procedurilor pentru centrele de date trebuie să respecte cerințele de mediu și să fie corelate cu disponibilitatea reală a energiei, a conectivității și a planificării teritoriale”, a mai transmis Senatul României.

Mica publicitate