
Două treimi din guvernele țărilor UE susțin financiar planul de construire al centrelor de calcul pentru inteligența artificială.
Este cea mai ambițioasă inițiativă de politică industrială a blocului comunitar în cursa mondială pentru infrastructura AI. Totuși, nouă țări s-au abținut de la alocarea de fonduri, într-un moment în care bugetele naționale sunt deja suprasolicitate.
Giganții tehnologici din SUA, Open AI, Anthropic și xAI (compania lui Elon Musk), și-au extins centrele de date și au investit în proiecte precum Stargate și Colossus.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat anul trecut un plan de utilizare a fondurilor UE pentru înființarea a șapte așa-numite ”gigafabrici” menite să ajute cercetărorii și startup-urile să antreneze modele de AI.
Două treimi din guvernele țărilor UE s-au angajat să ofere aproape 3 miliarde de euro consorțiilor industriale care depun candidatura pentru unul dintre cele șapte centre, relatează Politico.
Pentru unele guverne, o operațiune bugetară în valoare de câteva zeci sau sute de milioane de euro, eșalonată pe parcursul următorului deceniu, este inacceptabilă.
Guvernul olandez a declarat într-o scrisoare din luna martie că „în bugetul actual nu există marjă pentru asumarea obligațiilor financiare necesare”. Cabinetul ar opta pentru o „dezvoltare ulterioară flexibilă și durabilă a infrastructurii de IA, fără a se angaja la o rezervare prealabilă pentru posibile gigafabrici viitoare”.
În Spania, Telefonica și Banco Santander s-au asociat pentru a depune o ofertă. Dar politicienii și experții pun la îndoială viabilitatea economică a gigafabricilor.
Contribuții, după buzunar
Franța, Danemarca, Polonia și Cehia s-au angajat să aloce câte 100 de milioane de euro pentru o „gigafabrică mai mică”. Croația, Ungaria și Lituania susțin oferta Poloniei, cu un total de 36 de milioane de euro.
Portugalia, Spania, Germania, Italia și Grecia intenționează să investească câte 200 de milioane de euro într-o „gigafabrică mai mare”.
Contribuția Germaniei se ridică la un miliard de euro. Alte țări au promis sume mai mici, de la 50 de milioane de euro în Suedia până la un milion de euro în Lituania.
Comisia Europeană urmează să selecteze șapte proiecte la începutul anului viitor și să le acorde un sprijin inițial de 100-200 de milioane de euro, în funcție de amploarea acestora, urmat de o sumă suplimentară de 400-800 de milioane de euro ulterior.
În multe cazuri, pregătirile bugetare sunt deja în curs, chiar dacă guvernele nu au certitudinea că propunerea lor locală va fi selectată, iar impactul nu se va resimți decât peste doi ani.


