Cel mai popular chatbot din lume se află acum sub incidența strictă a reglementărilor europene. Însă clasificarea acestuia drept motor de căutare lasă neacoperite multe dintre funcționalitățile sale esențiale.
Luni, Comisia Europeană a desemnat ChatGPT drept Very Large Online Search Engine, în temeiul Digital Services Act (DSA), impunându-i o serie de obligații privind transparența și reducerea riscurilor, similare cu cele cu care se confruntă liderii tradiționali din domeniul căutării, precum Google și Bing de la Microsoft, care depășesc 45 de milioane de utilizatori lunar. Compania-mamă a ChatGPT, OpenAI, riscă amenzi de până la 6% din veniturile sale globale anuale dacă nu îndeplinește aceste obligații.
”ChatGPT depășește cu mult funcția de căutare”
Totuși, desemnarea este limitată și se aplică doar părților instrumentului care funcționează ca un motor de căutare, notează Politico. ”ChatGPT depășește cu mult funcția de căutare.Riscurile asociate chatbot-ului în sine nu sunt acoperite de cele mai stricte obligații prevăzute de regulament”, a declarat Christel Schaldemose, europarlamentar socialist danez.
ChatGPT și alte platforme similare au fost subiectul unei controverse la nivel mondial pentru că ar fi contribuit la sinuciderile unor adolescenți.
Tehnologie hibridă
DSA, finalizată în 2022, nu a prevăzut explozia popularității chatbot-urilor. Joao Pedro Quintais, profesor asociat de drept la Universitatea din Amsterdam, descrie ChatGPT drept o tehnologie hibridă care îmbină funcțiile unui motor de căutare și ale platformelor online, precum și alte funcții mai apropiate de cele ale unui editor de conținut propriu.
Calificativul de motor de căutare ar putea limita capacitatea Comisiei de a supraveghea modul în care ChatGPT gestionează riscurile nu numai pentru sănătatea mintală a adolescenților, ci și pentru integritatea alegerilor sau conținutul ilegal.
Solicitarea adresată ChatGPT de a enumera candidații la alegerile locale ar trebui să intre acum sub incidența DSA. În schimb, o conversație între un utilizator și un chatbot despre cine să voteze, în cadrul căreia ar putea apărea dezinformarea, s-ar putea să nu fie vizată de această lege.
DSA și alte legi privind platformele la nivel global se bazează pe conceptul de „safe harbor”, conform căruia companiile nu sunt responsabile pentru conținutul de pe platformele lor, deoarece acesta este încărcat de utilizatori. Însă apariția chatbot-urilor ridică întrebarea dacă o conversație bidirecțională între o persoană și o mașină se încadrează în categoria „conținut generat de utilizatori”.
