În loc să stabilească recorduri la sprint sau să practice breakdance, roboții industriali efectuează sarcini mult mai prozaice și repetitive.
Companiile chineze au instalat 295.000 de roboți industriali noi în China în 2024, acaparând 54% din totalul mondial, potrivit Federației Internaționale de Robotică. Acum doi ani, China opera deja peste 2 milioane de roboți industriali – de aproximativ 4,5 ori mai mulți decât Japonia, țara clasată pe locul al doilea.
Veniturile veniturile industriei de robotică din China au depășit 44 de miliarde de dolari anul trecut, cu o creștere medie anuală pe cinci ani de peste 20%, relatează Financial Times. Producătorii chinezi s-au impus acum pe piața internă de roboți industriali, care, înainte de 2024, era dominată de „cei patru mari” la nivel mondial – Fanuc, ABB, Yaskawa și KUKA.
Fabrica BYD din Xi’an, cel mai mare centru de producție al companiei, utilizează mii de brațe robotizate pe liniile de asamblare a vehiculelor electrice, cu o autonomie aproape completă în ceea ce privește piesele cheie.
Portul Yangshan din Shanghai a construit cel mai mare terminal automatizat din lume. În provincia Guangdong, autoritățile de reglementare au aprobat recent 48 de scenarii de implementare „Robot+” care acoperă sectoarele de producție, logistică și servicii.
De ce se investesc miliarde în roboți umanoizi?
Obsesia pentru forma umană ar putea fi principalul vinovat. Construim roboți după chipul și asemănarea noastră nu pentru că este eficient, ci pentru că rezonează din punct de vedere emoțional.
Cu toate acestea, pentru 99% din sarcinile industriale, forma umanoidă reprezintă un dezavantaj structural. Iar pentru a încerca să reproducă echilibrul biped, producătorii folosesc algoritmi și servomotoare, la costuri astronomice.
Roboții ne transformă deja lumea, însă mașinile cu cel mai mare impact în viitorul apropiat devin tot mai specializate și, categoric, nu sunt umanoide.
