În urmă cu un deceniu, fabrica Hägglunds din nordul Suediei, deținută de BAE Systems, cea mai mare companie de apărare din Marea Britanie, reducea costurile pentru a supraviețui. Astăzi, își extinde capacitatea de cinci sau șase ori pentru a face față comenzilor în plină ascensiune.
Veniturile au crescut de la 211 milioane de dolari în 2018 la 1,1 miliarde de dolari în 2025 și se îndreaptă „spre peste 2 miliarde de dolari” pe an, spune directorul general Tommy Gustafsson-Rask. Forța de muncă s-a triplat din 2021, ajungând la aproximativ 2.600 de angajați.
Prosperitatea din Örnsköldsvik reprezintă o fațetă a boom-ului reînarmării Europei, în timp ce continentul se grăbește să respecte un acord NATO vechi de un an pentru a crește cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB (plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate) până în 2035, notează The Economist. O mare parte din acești bani va fi direcționată către echipamente noi, de la rachete la drone, tancuri și nave de război. Membrii europeni ai NATO trebuie să își reconstruiască forțele armate pentru a contracara un potențial atac rusesc, posibil fără sprijin american.
Cealaltă fațetă a reînarmării s-a făcut însă simțită la o demonstrație recentă din Bruxelles, unde mii de oameni au marșăluit sub sloganul „bunăstare, nu război”. Anul trecut, în Italia, sindicatele au scos în stradă aproximativ 500.000 de oameni pentru a protesta împotriva creșterii cheltuielilor de apărare.
Compromis dificil
Dacă Europa își dorește forțe armate mai puternice, se confruntă cu un compromis dificil: va avea nevoie de mai multe împrumuturi publice, de impozite mai mari, de tăieri din cheltuielile sociale sau de o combinație între cele trei.
Lituania majorează taxe existente și introduce o „taxă de solidaritate pentru securitate”. Finlanda reduce din bugetele destinate sănătății și serviciilor sociale.11 state europene finanțează cel puțin jumătate din creșterea cheltuielilor militare prin taxe mai mari sau tăieri bugetare, conform agenției de rating Fitch.
Danemarca, Suedia și Germania își propun să atingă obiectivul de 3,7% din PIB pentru apărare până în 2030. Analiștii se îndoiesc că Marea Britanie va atinge pragul de 3,5% până în 2035. Franța intenționează să majoreze cheltuielile la doar 2,5% din PIB până în 2030.
Spania își va plafona cheltuielile la 2,1% din PIB. Portugalia abia dacă alocă 2%. Italia a raportat o creștere de 39% pentru a atinge pragul de 2% din PIB anul trecut. Însă creșterea reală a cheltuielilor a fost de doar 7%. Țările care nu vor atinge pragul de 3% până în 2030 vor avea de parcurs un drum și mai anevoios până în 2035.
Situația politică este dificilă. Multe țări au atât populiști de stânga, care se opun cheltuielilor de apărare din motive sociale, cât și populiști de dreapta, care nu consideră Rusia o amenințare.
