Operațiunea de destructurare a Apelor Române continuă în forță prin înlăturarea ultimilor specialiști din sistem, care administrează barajele și resursele de apă. În condițiile unei crize catastrofale de ingineri hidrotehnici în sector, unui director de sistem de gospodărire a apelor i s-a refuzat prelungirea activității cu un an, astfel că zona rămâne fără niciun angajat cu această expertiză. Omul, însă, a ”fluierat în biserică” atunci când s-a opus, anul trecut, golirii barajului Bolboci, astfel că trebuia înlăturat.
Inconștiența cu care Guvernul distruge rămășițele de forță de muncă înalt calificată din Apele Române, absolut vitală pentru funcționarea barajelor și gospodărirea apelor, pare, mai degrabă, o acțiune deliberată. O acțiune care ne împinge spre ideea că se va ajunge la momentul în care nu va mai avea cu cine să administreze, tehnic, barajele, și atunci vor trebui demolate, nu-i așa?! Dănuț Bîzgu, director al Sistemului de Gospodarire a Apelor Dambovița, va pleca, de vineri, din funcție și din sistem și în urma lui nu rămâne niciun specialist. Omul are dublă calificare, fiind absolvent al Facultății de Construcții Hidrotehnice și al și Facultății de Energetică, Instalații și Rețele Electroenergetice. Acesta a cerut prelungirea cu un an a activității, însă a fost refuzat, pe motiv că nu e oportun. Pe lângă faptul că directorul era foarte vocal, ca orice specialist care reacționează la decizii dezastruoase, acesta a mai îndrăznit să se opună și golirii barajului Bolboci.
Apa nu pleacă!
Ing. Dănuț Bîzgu ne povestește că anul trecut i s-a cerut să înceapă un tranzit de apă din barajul Bolboci prin Hidroelectrica și a refuzat, gândindu-se că este nevoie de asigurarea apei pentru orașe și pentru agricultură. ”Am zis că nu se poate, ceva este în neregulă, și am zis că nu îl golesc. L-am lăsat ca rezervă de apă. Fiind atunci barajele Paltinu și Vidraru goale, Hiodroelectrica a fost într-un gol de producție și ar fi vrut să utilizeze apa din Bolboci, dar nu am acceptat golirea lacului. Acum plec din Apele Române și am zis, la fel, că va urma o perioadă secetoasă și că celelalte trei baraje din zonă nu știu cât volum de apă mai au, să fie apă pentru zona de Sud. Și am umplut barajul astfel încât, și tehnologic, să facem o curățire a suprafeței luciului de apă. Deși are apă foarte curată, Bolboci este baraj de atenuare a undelor de viitură și de acumulare pentru tranzite pe perioade secetoase, când dau drumul la un debit controlat pe râul Ialomița, astfel încât să asiguri debitul ecologic sau debitul de servitute pentru toate utilizările din aval”, ne-a declarat ing. Dănuț Bîzgu, director al Sistemului de Gospodarire a Apelor Dambovița.
Ce atâția ingineri?
Acum nu se mai dorește păstrarea inginerilor de specialitate în Apele Române, iar cei care au mai rămas sunt ”aruncați peste bord”, ca să pună în loc specalitatea agromontanologie, de exemplu, ne spune Dănuț Bîzgu. ”Am făcut o cerere să mai rămân un an și ABA Buzău-Ialomița mi-a respins-o, că a spus că nu mai este oportună menținerea mea. Putea să mă păstreze ca și consilier, ca să pot să mai învăț copiii ăștia care au terminat Ingineria mediului – secția pajiști montane. Evident că nu are nicio legătură cu barajele și cu hidrotehnica, dar asta pregătim acum în universități. Angajările s-au sistat, se mai pierde un post, după ce am pierdut, rând pe rând, posturi din sectoare calde, exploatare, stație hidro, dispecerat, baraje. În Apele Române Dâmbovița, odată cu plecarea mea, nu mai rămâne niciun inginer hidrotehnic. Sunt cu studii de mediu, de alimentație publică, fel de fel de specialități”, ne-a precizat Dănuț Bîzgu.
Dispar toți specialiștii
Actualul director al Sistemului de Gospodarire a Apelor Dambovița, ing. Dănuț Bîzgu, semnalează că a ajuns ca, la baraje, din 10 oameni, să funcționeze cu 4 oameni în ture de câte doi, în condițiile în care sunt lucrări de intervenție, de reparații, de întreținere, urmărire aparate zi de zi și transmitere date la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. ”Dar asta e viața, nu se dorește și decapităm tot. Noi avem în baraje echipamente. Am lucrat la Electrica 10 ani și m-am specializat în automatizări și comenzi și știam ce am de făcut când am venit aici, și eu, și adjunctul meu, care acum este preluat la București. De vineri încolo nu știu ce se va întâmpla. Nu mai avem de specialitate nimic. Maiștri nu mai sunt, că nu s-au mai produs, tehnicieni nu mai sunt, o să ne plece și mecanicii de utilaje, care sunt cei mai buni, că s-a schimbat legislația și cei care au făcut prima treaptă de liceu și apoi profesionala nu mai sunt recunoscuți la calificări. Nici nu știu cine va prelua funcția, ce pregătire va avea, că poate să se întâmple ce s-a întâmplat la Paltinu, să dea o comandă, să deschidă ceva și să rămână fără apă în lac”, ne-a mai declarat Dănuț Bîzgu.
Specii pe cale de dispariție
Președintele Sindicatului Mureșul Apele Române (SMAR), Cornel Brișcaru, arată că, încet, încet, în Apele Române inginerul hidrotehnic va fi e specie pe cale de dispariție. ”Problema cea mai mare în momentul acesta este că noi, dacă mâine dimineață trebuie să recrutăm un hidrotehnist și vede că la angajare va avea 4.500 de lei brut, pleacă învârtindu-se. Asta s-a întâmplat în ultimii ani. Pe vremuri, atunci când ANAR, la sediul central, era condus de oameni cu școală, cu interes și cu dăruire pentru domeniu, era o foarte mare bătălie să nu plece oameni specializați din sistem. Și asta pentru că cei care conduceau Apele Române înțelegeau importanța unei astfel de resurse. Astăzi, când ANAR este condus de tot felul de terchea-berchea, care nu au nicio legătură cu acest sector, nu pot aprecia un om pregătit și scapă de el,pe principiul că mai sunt alții la ușă care vor să se angajeze. Asta e abordarea. Noi la ABA Mureș, în ultimii 10 ani, am angajat un singur absolvent de Hidrotehnică și, între timp, au plecat vreo 50-60. Au rămas compartimente funcționale, cum sunt urmărirea barajelor, exploatarea lucrărilor hidrotehnice etc, fără ingineri hidrotehnici”, ne-a declarat Cornel Brișcaru, președintele SMAR.
