Blocul Național Sindical l-a acuzat pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că ia apărarea băncilor investigate de Consiliul Concurenței, avertizând asupra derapajelor instituționale menite să obstrucționeze anchetele în desfășurare. Mai mult, BNS a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri rolul (acțiunile și inacțiunile) Consiliului de Administrație BNR în „supravegherea” acestor posibile manipulări ale ratelor de dobândă (ROBOR).
Momentul apropierii de finalul celor 3 ani de investigații realizate de Consiliul Concurenței privind o posibilă înțelegere între băncile participante la stabilirea ROBOR a fost marcat de o intervenție halucinantă a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a catalogat drept ”confuză” investigația Consiliului Concurenței privind un posibil cartel bancar, suspectat de menținerea deliberată a dobânzilor la un nivel ridicat în mod artificial, a semnalat Blocul Național Sindical (BNS). ”Guvernatorul Isărescu a dezvăluit chiar și o concluzie preliminară a anchetei: <<După ce citești 500 de pagini ajungi la acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare, între băncile comerciale>>. Dezvăluirea acestor detalii ca pretext pentru etichetarea lor drept <<confuzii>> reprezintă o presiune neconstituțională asupra unei instituții independente care a depistat indicii clare de manipulare a ratelor de dobândă în piața monetară, sub <<scutul>> BNR”, a avertizat BNS.
Tentativă de intimidare
Blocul Național Sindical a atras atenția Băncii Naționale a României să revină la atribuțiile sale legale și să înceteze orice tentativă de intimidare a investigațiilor Consiliului Concurenței. Totodată, BNS a solicitat BNR să-și onoreze mandatul prevăzut de legea sa de funcționare, în loc să obstrucționeze anchetele care vizează posibile practici anticoncurențiale în sectorul bancar. În acest context, BNS a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri rolul (acțiunile și inacțiunile) Consiliului de Administrație BNR în „supravegherea” acestor posibile manipulări ale ratelor de dobândă (ROBOR). În același timp, BNS a solicitat investigarea momentului mai 2025, când dobânzile din piața monetară au fost ridicate artificial cu până la două puncte procentuale în urma intervențiilor BNR pe cursul de schimb, în plină perioadă electorală. ”Este imperativ ca instituțiile statului să funcționeze în interesul cetățenilor, nu să devină paravane pentru profituri excepționale, obținute prin practici despre care Consiliul Concurenței se va pronunța dacă au fost la limita legii și pentru care are deja indicii că au fost dincolo de ea”, a transmis BNS.
O anchetă fără sfârșit?
Consiliul Concurenței anunța, în 2022, că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR. Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID). ”Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice”, arăta Consiliul Concurenței. La peste 3 ani de la acest moment, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, declară că investigația este într-o etapă avansată, dar nu există încă o decizie finală.
O a doua investigație despre care nu se spune nimic
În 2023, același Consiliu al Concurenței transmitea că a finalizat inspecțiile inopinate derulate la zece bănci precum și la Biroul de Credit și la Asociația Română a Băncilor. Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei noi investigații privind posibile înțelegeri cu scopul de a limita accesul consumatorilor la produsele și serviciile de creditare pentru persoane fizice. Autoritatea de concurență avea suspiciuni că acționarii Biroului de Credit ar limita accesul consumatorilor persoane fizice la produsele și serviciile de creditare bancară printr-o serie de acțiuni legate de stabilirea și aplicarea scorului FICO (în funcție de care este evaluată capacitatea unui client de a rambursa un credit).
