Un nou raport publicat de Institutul Kiel susține că Rusia se confruntă acum cu o „epuizare structurală”. Charles Hecker, de la Royal United Services Institute, estimează că „Rusia se află probabil deja în recesiune”. Nigel Gould-Davies, de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, vorbește despre „criza iminentă a economiei politice a Rusiei”.
De la invadarea Ucrainei, la începutul anului 2022, Rusia lui Vladimir Putin a sfidat pe cei care i-au prezis în repetate rânduri un dezastru economic, contracarând sancțiunile occidentale prin reorientarea comerțului către țări precum China și India și prin cheltuirea rezervelor sale fiscale substanțiale pentru forțele armate, infrastructură și beneficii sociale. În ciuda noilor tensiuni, economia de război a țării nu este pe cale să se prăbușească.
Un indicator potențial mai clar al activității economice, realizat de Goldman Sachs, reflectă o creștere lentă, dar nu o prăbușire. Datele de la VEB, o altă bancă, arată o accelerare a PIB-ului în lunile martie și aprilie, parțial datorită unei creșteri bruște a prețurilor la petrol. Aproape sigur, Rusia nu se află în recesiune, notează The Economist.
Bogătașii au cumpărat cu 80% mai multe Lamborghini decât în 2025
Inflația este la jumătate față de vârful recent de peste 10%. Salariile reale, deja cu 25% mai mari decât în 2019, continuă să crească. Bogătașii o duc și mai bine: până acum, în acest an, au cumpărat cu 80% mai multe Lamborghini decât în 2025. Vânzările de mașini de lux introduse ilegal din Occident sunt în plină ascensiune.
Anul trecut, guvernul a cheltuit echivalentul a 7-8% din PIB pentru forțele armate. Această cheltuială enormă, susțin cei care prevăd o criză, absoarbe forța de muncă din restul economiei și epuizează finanțele guvernului.
Poate. Totuși, cheltuielile militare excesive ale Rusiei reprezintă o creștere de 3-4% din PIB față de nivelul dinainte de război – nu este puțin, dar nici suficient pentru a avea efecte în lanț. Economia civilă se menține la același nivel, mai degrabă decât să se contracte.
Problemele fiscale nu sunt încă acute. Pentru a finanța războiul, guvernul poate majora impozitele și poate acoperi orice deficit rămas – în prezent în jur de 3% din PIB – apelând la fondurile de rezervă. Poate împrumuta de pe piața internă captivă. La nevoie, poate confisca depozitele în ruble deținute de corporații și gospodării.
Luând în considerare toate aceste aspecte, Rusia se poate aștepta la o creștere a PIB-ului de aproximativ 1% în acest an: un rezultat comparabil cu cel al Franței sau al Canadei. Sancțiuni mai severe ar putea reduce ușor această creștere. La fel se va întâmpla și în cazul prețurilor petrolului, dacă vor continua să scadă, iar atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești se vor intensifica. Dar ar fi nevoie de ceva mult mai radical pentru a împiedica economia de război să-și continue drumul.
