În 2012, Mario Draghi a promis că va face „tot ce este necesar pentru a salva euro”, oprind criza care zguduise uniunea monetară timp de trei ani.
Vânzarea recentă a titlurilor de stat franceze, pe fondul protestelor de stradă și al unui deficit bugetar uriaș, ar putea readuce în memorie amintiri neplăcute legate de acea perioadă de turbulențe. La începutul lunii octombrie, randamentul obligațiunilor pe zece ani era cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât cel al obligațiunilor germane echivalente, cea mai mare diferență înregistrată din 2011.
Ce trebuie să știe speculatorii care se gândesc să parieze împotriva obligațiunilor europene instabile
Uniunea Europeană nu se confruntă cu genul de criză existențială de acum un deceniu și jumătate. Dar acea experiență la limita supraviețuirii oferă lecții pentru speculatorii care se gândesc să parieze împotriva obligațiunilor europene instabile, relatează The Economist.
Cu câteva zile înainte de discursul lui Draghi, John Paulson, un titan american al investițiilor, le spunea clienților că vede o probabilitate de 50% ca uniunea monetară să se destrame. Când acest lucru nu s-a întâmplat, principalele sale fonduri au înregistrat pierderi de două cifre.
Țările aflate în dificultate, precum Grecia, Irlanda și Portugalia, au fost dispuse să suporte pierderi economice pentru a rămâne în uniunea monetară, în timp ce restul membrilor au relaxat regulile pentru a le veni în ajutor.
Jon Corzine, fost guvernator al statului New Jersey, a dus MF Global la faliment, în mare parte din cauza pariurilor cu efect de levier ale brokerului pe datoria suverană europeană.
Nu revine ”bucla apocaliptică”
Vânzarea masivă de active din Franța de astăzi s-a desfășurat în mod ordonat, spre deosebire de haosul din perioada 2009-2012. Nu a afectat prea mult țările vecine din zona euro. Și nimic nu sugerează revenirea ”buclei apocaliptice” când guvernele se împrumutau pentru a salva băncile aflate în dificultate, iar băncile intrau în faliment deoarece împrumuturile respective depreciau valoarea obligațiunilor de stat pe care le dețineau în cantități uriașe.
Prețurile acțiunilor băncilor europene au scăzut în ultima lună, dar au înregistrat o creștere de 10-15% în 2026, după ce au atins în această vară cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii.
În astfel de circumstanțe, un investitor înțelept ar putea dori să-l imite pe Alan Howard, cofondatorul Brevan Howard. În decembrie 2011, Howard a explicat că pariul pe deznodământul crizei euro era un joc de noroc pe care „a fost deosebit de atent să-l evite”.
