Zelenski începe să priceapă că arhitectura Europei se scrie în aceste zile, iar miza este una mult deasupra Ucrainei. Liderul de la Kiev vorbește abia acum despre intenția Moscovei de a rupe țara în două, dar Trump deja anunțase că întâlnirea de la Abu Dhabi se va încheia cu o „formă puțin diferită” pentru Ucraina, în ceea ce privește granițele (de Est și de Vest, pe linia Niprului). Cât timp istoria se scrie sub ochii noștri, autoritățile române privesc de pe marginea la o ecuație în care sunt prinși și vreo 200.000 de români, din Cernăuți și până-n Bugeac.
Totul e pe masă acum, dar ca să iei loc pe scaun trebuie să nu fii în meniu. Bucureștiul e la „alergeni”, o notă de subsol de care puțini se mai interesează. Marile puteri negociază teritorii, redesenează sfere de influență și construiesc noua arhitectură de securitate a Europei, ținând cont de puterea reală a celuilalt.
Zelenski, speriat de ce pun la cale rușii
Luni seară, înainte de startul discuțiilor din Emiratele Arabe Unite, Volodimir Zelenski a ieșit public cu o serie de dezvăluiri despre planurile rușilor (informații culese de la serviciile secrete). Potrivit datelor sale, Vladimir Putin urmărește să împartă Ucraina în două, pe linia Niprului, lovind podurile și rețeaua electrică. Scenariul nu este unul nou și prinde contur văzând „încercuirea” pe care Moscova o încearcă din nord (avansările din regiunile Cernigău și Sumî).
Perturbarea transporturilor de tehnică militară și muniție peste Nipru, deopotrivă cu reducerea fluxului de energie dinspre vest spre est, ar lăsa armata lui Zelenski paralizată și țara sfâșiată (milioane de oameni fără electricitate și căldură, trupe complet izolate).
Zelenski a transmis că toate informațiile i le-a prezentat și Ursulei von der Leyen, într-o convorbire derulată luni. Cum știm că în diplomație nu prea există coincidențe (sau sunt regizate cu mare grijă), avertismentul Kievului venit înaintea întâlnirii de la Abu Dhabi arată ca un strigăt disperat după ajutor. Este evident că Ucraina a depășit stadiul de țară beligerantă – a devenit subiectul unor tratative (poate) istorice, în care interesele Rusiei și ale SUA se întâlnesc într-un joc cu reguli stabilite în alte cancelarii, nu la Kiev.
Cu o zi înainte să iasă public Zelenski, Donald Trump a făcut o aluzie despre ce se va stabili în EAU: la finalul negocierilor, „Ucraina va avea o formă puțin diferită”, potrivit liderului de la Casa Albă, afirmație rostită la CBS. Trump nu a spus ce înseamnă „o formă puțin diferită”, nici a cui ar fi mâna care desenează noile granițe, deși cam toată lumea bănuiește. În fond, când președintele Americii vorbește despre frontierele altui stat ca despre un decor reamenajat, nu se cade să-l întrebi cine plătește renovarea.
Românii din Cernăuți, în Ucraina de Vest
Dincolo de hărțile militare și liniile frontului – redesenate pe axa Moscova-Washington -, trebuie să ținem cont că în Ucraina trăiește o comunitate românească importantă. Unele date spun că ar fi spre 200.000 de etnici români, dar sunt voci care merg spre 500.000, pentru că mulți s-au declarat moldoveni la ultimul recensământ. Cele mai importante comunități se găsesc în Cernăuți, în Transcarpatia, sudul Basarabiei și regiunea Odesa. Sunt români care au rămas acolo de generații, după înființarea statului ucrainean, vorbesc limba noastră (cât le mai permite Kievul, e drept!), își păstrează tradițiile, au școli, biserici și instituții culturale (pe care Zelenski le-a închis). Pentru toți aceștia, identitatea românească nu este o simplă rubrică într-un tabel statistic, deși Bucureștiul-MAE îi tratează ca pe o anexă a politicii externe.
Autoritățile de la noi au obligația să se intereseze ce se întâmplă cu drepturile românilor din Ucraina după război. Ce garanții vor exista pentru educația în limba română și funcționarea școlilor, pentru viața religioasă, accesul la cultură și reprezentarea comunităților minoritare în administrația locală? Președintele Nicușor Dan invocă permanent apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, se culcă și se trezește în gând cu solidaritatea cu Ucraina, dar uită complet de propria comunitate istorică pe care o avem peste graniță.
A fi un partener loial al Ucrainei nu înseamnă să renunți la obligația de a apăra drepturile românilor care trăiesc acolo! Pentru a fi chemat la discuții, nu trebuie să aștepți pe la ușă, începe să bați în ea și apasă primul pe clanță!
Viitorul lumii, decis la trilaterala Putin-Xi-Trump, din China
Iar dacă șocul negocierilor de la Abu Dhabi pare prea mare, cum mai poate fi descrisă întâlnirea din 18-19 noiembrie, la Shenzhen, în marginea summitului APEC, între cei mai importanți lideri de pe glob? Se vorbește despre o poză pe care planeta nu a mai văzut-o până acum: Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, în același cadru! Chiar Trump a spus că vrea ca una dintre întâlnirile sale din China să fie cu ceilalți doi președinți.
O imagine cu Putin între Trump și Xi va transmite lumii că Rusia a ieșit din izolare, iar Europa va primi mesajul că lucrurile importante se discută fără ea; la fel ca la Abu Dhabi, europenii vor rămâne pe coridor. Presa internațională de specialitate spune că arhitectura de securitate globală va fi rescrisă la această masă. Se taie globul în felii – China ia Asia de Sud-Est, America păstrează emisfera vestică, iar Rusia redevine forță peste Europa?
Când trei lideri reprezentând cele mai mari puteri nucleare din lume nu ezită să să vorbească despre granițe în numele altora, orice e posibil, inclusiv să se adeverească acest scenariu. Ultima dată când s-a întâmplat asta, România a fost ciopârțită pe un șervețel, așa că acum, dacă vine furtuna, măcar să apucăm să verificăm unde e adăpostul.
