Ucraina se confruntă cu cel mai periculos moment de la începutul războiului. De la sfârșitul lunii iulie, Rusia și-a folosit stocul tot mai mare de rachete balistice și o nouă generație de drone cu propulsie cu reacție pentru a-și intensifica dramatic atacurile de lungă distanță. Acum vizează centrele urbane ucrainene, concentrându-se pe logistică, transport și infrastructură comercială.
Pe 9 octombrie, Donald Trump părea să agraveze și mai mult situația Ucrainei atunci când a anunțat o înțelegere cu Moscova privind ridicarea unilaterală a sancțiunilor asupra motorinei rusești și a solicitat Ucrainei să suspende atacurile asupra rafinăriilor Rusiei.
Însă anunțul lui Trump survine pe fondul unei schimbări mai ample a administrației din ultimele săptămâni, care a renunțat la urmărirea unui acord de pace cuprinzător, greu de atins, în favoarea unui armistițiu energetic Rusia-Ucraina, posibil benefic pentru Kiev.
Mai mult, în replica sa la criticile aduse de Volodimir Zelenski despre ”diesel deal”, Trump a dezvăluit o posibilă cale de urmat: atât timp cât Ucraina încetează să mai atace rafinăriile rusești, „puteți face orice doriți cu Rusia”.
Un pas către limitarea războiului
Dacă ar fi respectat atât de Moscova, cât și de Kiev, armistițiul energetic ar reprezenta un pas către limitarea războiului. Prezentat în mod corespunzător, l-ar ține în frâu pe Putin și ar lăsa deschise și alte forme de presiune din partea Ucrainei, care ar putea contribui la obligarea Rusiei să se conformeze.
În mod ideal, o încetare reciprocă a loviturilor cu rachete ar putea fi apoi extinsă și la alte sectoare – maritim, comercial și de transport, constituind astfel baza unui armistițiu aerian mai amplu, potrivit Foreign Affairs.
Putin nu va ceda, dar știe că trebuie să-și ajusteze planurile deoarece Rusia înregistrează costuri tot mai mari pe plan intern din cauza atacurilor ucrainene care au perturbat infrastructura energetică și comercială și au accentuat îngrijorarea populației afectată de un război prelungit.
