Principalele partide franceze și guvernul se acuză reciproc pentru actele de violență, distrugerile și jafurile comise în timpul și după marea manifestație națională din 17 octombrie.
Tonul dezbaterii este deosebit de aprins nu numai din cauza gravității situației, ci și pentru că mai sunt șase luni până la alegerile prezidențiale și fiecare candidat încearcă, mai mult sau mai puțin în mod evident, să exploateze criza în favoarea sa.
Guvernul prim-ministrului Sebastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au fost acuzați că nu au reușit să gestioneze revoltele, în timp ce partidul de extremă stânga „France insoumise” este acuzat că incită protestatarii, potrivit Il Post.
”Stânga este responsabilă, macroniștii sunt complici”
”Cei zece ani de președinție ai lui Macron se încheie într-un haos total”, a transmis partidul de extremă dreapta Rassemblement National. ”Stânga este responsbilă, macroniștii sunt complici”.
La protestele de sâmbătă au participat elevi, sindicate, partide politice și reprezentanți ai mișcării „Vestele Galbene. În multe orașe au avut loc ciocniri cu poliția, atacuri asupra clădirilor publice, incendii și jafuri la magazine și supermarketuri. Mii de persoane au fost rănite, iar peste 2.000 au fost reținute.
În timp ce sâmbătă după-amiază apăreau primele știri despre jafuri și devastări, Lecornu a atacat partidul „France insoumise”, cerându-i să „își aleagă tabăra”, „fie de partea Republicii și a forțelor de ordine, fie de partea huliganilor”.
„France insoumise” a încercat să mențină un echilibru între sprijinul acordat mobilizărilor și condamnarea violențelor, dar a criticat represiunea poliției. Liderul partidului, Jean-Luc Melenchon, a atribuit haosul de pe străzi „conducerii aberante” a guvernului. În replică, Lecornu a subliniat că „nu se poate cere încetarea violențelor în timp ce se oferă scuze celor care le comit”.
Franța, „prinsă între violență și neputință”
Marine Le Pen, lidera Rassemblement National și candidata favorită la viitoarele alegeri prezidențiale, a afirmat că Franța este „prinsă între violență și neputință”, referindu-se, respectiv, la extrema stângă și la guvern.
Duminică, Macron a ținut un discurs adresat națiunii, în care a acuzat din nou extrema stângă că incită la proteste. Discursul a fost criticat de toate forțele politice, chiar și de cele mai apropiate de Palatul Elysse.
Conform ultimelor sondaje disponibile, realizate săptămâna trecută, popularitatea lui Macron se situează în jurul a 15%, cea mai scăzută de când a fost ales pentru prima dată în 2017.
