Pe 9 octombrie, oficiali occidentali au declarat pentru Bloomberg că fabricile de rachete și drone din Iran au supraviețuit la opt luni de bombardamente americane și israeliene. O altă afirmație a primit mai puțină atenție: Rusia furnizează rachete Teheranului.
Iranul nu a pierdut niciodată cursa înarmărilor. A mutat o parte din ea spre nord, în Rusia. Această mișcare a legat războiul din Golf de cel din Ucraina, notează Modern Diplomacy.
Două armistiții încălcate
Războiul din Golf a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul. Teheranul a ripostat împotriva Israelului, a bazelor americane și a statelor din regiune și a închis Strâmtoarea Ormuz. Un armistițiu negociat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după care Washingtonul a impus un blocaj naval asupra porturilor iraniene. Un al doilea armistițiu, bazat pe Memorandumul de la Islamabad din 17 iunie, s-a destrămat pe 8 iulie.
Blocada acoperă Golful, nu Marea Caspică
Blocada acoperă Golful, nu Marea Caspică, iar forțele navale occidentale nu pot ajunge în Marea Caspică. În august, NBC News a obținut un document al unui guvern european care arăta că Rusia transporta TNT, componente pentru drone și muniție către Iran prin această zonă.
Israelul a lovit portul caspic Bandar Anzali în martie, dar transporturile au continuat. În septembrie, Financial Times a dezvăluit un program secret, cu numele de cod C430L, în cadrul căruia compania rusă NPO Mashinostroyenia a ajutat Iranul, începând din 2023, să dezvolte un motor pentru o rachetă de croazieră supersonică capabilă să amenințe portavioanele americane. Acum, oficialii occidentali afirmă că sosesc și rachete rusești gata de utilizare.
Serviciile de informații militare ucrainene estimează că Rusia producea aproximativ 50 de rachete balistice Iskander-M pe lună în iulie. Fabricile Iranului sunt avariate, dar arsenalul său este susținut de aceleași linii de producție rusești care alimentează războiul din Ucraina.
