Franța a devenit noul bolnav al Europei. După ce sute de mii de protestatari au ieșit în stradă cerând guvernului să majoreze salariile cadrelor didactice, să renoveze școlile degradate și să contribuie la acoperirea costului vieții, a doua cea mai mare economie a UE este târâtă în spirala unor șocuri fiscale și sociale care se alimentează reciproc.
„Franța se află în pragul unei crize financiare”, a declarat fostul prim-ministru Michel Barnier pentru Politico. „Trebuie să transmitem un semnal piețelor.”
Chiar înainte de începerea demonstrațiilor, investitorii se debarasau de titlurile de datorie franceze sau solicitau randamente la niveluri istorice din cauza eșecului guvernului de a reduce în mod semnificativ un deficit bugetar care se menține la un nivel ridicat, de a reduce datoria de 3,5 trilioane de euro, de a relansa creșterea economică și de a reforma un sistem de pensii nesustenabil.
Perspectiva unui tur al doilea al alegerilor prezidențiale, în care să se înfrunte favorita de extremă dreapta, Marine Le Pen, și rivalul ei de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, îi sperie și mai mult pe investitori.
Se estimează că, până în prezent, revoltele au costat zeci de milioane de euro, sumă care va fi acoperită în mare parte de asigurări. Dar haosul întreține o situație deja explozivă, mai ales dacă tulburările civile continuă. Protestele „Vestelor Galbene” din perioada 2018-2020, care au avut loc la începutul mandatului președintelui Emmanuel Macron, au costat economia franceză 0,1% din produsul intern brut, magazinele raportând pierderi de 2 miliarde de euro.
Guvernul trebuie să împrumute mai mulți bani și să împovăreze generația viitoare cu miliarde de euro în plăți de dobânzi sau să spere că protestele se vor stinge de la sine.
Bugetul propus pentru 2027 de actualul prim-ministru Sebastien Lecornu include deja economii de 43 de miliarde de euro, lăsând puțin spațiu pentru reduceri suplimentare. Guvernul trebuie să împrumute mai mulți bani și să împovăreze generația viitoare cu miliarde de euro în plăți de dobânzi sau să spere că protestele se vor stinge de la sine.
Nouă din zece francezi sunt pesimiști în privința viitorului
Conform unui sondaj realizat luna trecută, nouă din zece francezi sunt pesimiști în privința viitorului. Acest pesimism i-a împins pe alegători către candidați mai extremiști, precum Le Pen și Melenchon.
Privind de la Bruxelles, Washington sau New York, diplomații și economiștii recunosc că Franța nu va reuși să-și reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2029.
Când vine vorba de probleme fiscale, Franța și-a pierdut toată credibilitatea în fața partenerilor europeni, a declarat parlamentarul centrist Charles de Courson.
