La opt luni de la izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran, prețurile petrolului rămân ridicate, Brent situându-se în jur de 100 de dolari pe baril, cu 30% peste media din februarie. Cu toate acestea, daunele reale se resimt mai profund în lanțul de aprovizionare.
Prețul de referință al motorinei în Europa s-a dublat de la sfârșitul lunii februarie, livrările din Orientul Mijlociu către nord-vestul Europei s-au oprit, iar Rusia a prelungit interdicția privind exportul de motorină până la sfârșitul lunii octombrie.
Pe 2 octombrie, țările din G7 au convenit să pună la dispoziție 100 de milioane de barili din rezerve, sub presiunea explicită a Statelor Unite, notează Euractiv. Statele europene nu au avut de ales, întrucât Donald Trump amenințase cu o interdicție totală a exporturilor de motorină. Totuși, stocurile comerciale de motorină din Europa se află la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.
China, care deține cea mai mare capacitate de reafinare din lume, a suspensat exportul de combustibili pentru octombrie.
Dincolo de constrângerile energetice, războiul din Golf generează două probleme conexe pentru Occident – și pentru Europa în special: inflația și costul banilor.
Efecte în lanț
Inflația din zona euro a crescut la 3,3% în august, inflația din sectorul energetic situându-se la 14,3%. Cu cât motorina rămâne mai mult timp scumpă, cu atât mai mult se va transfera din sectorul energetic către alte prețuri și, potențial, către salarii, provocând efecte în lanț.
Banca Centrală Europeană a majorat rata dobânzii la depozite de două ori începând din iunie, până la 2,5%, iar piețele anticipează riscul unei a treia majorări în decembrie. Rezerva Federală, sub conducera lui Kevin Warsh, a crescut dobânda în septembrie pentru prima data din 2023. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani este de aproximativ 5,3% – cel mai ridicat din 2002 – iar cel pe 30 de ani se apropie de 5,7%.
Băncile centrale nu mai pot să mențină costul banilor sub control
Petrolul și politica monetară restrictivă nu sunt singurii factori care determină majorarea costurilor de finanțare: emisiunile masive de obligațiuni suverane și împrumuturile corporative legate de inteligența artificială sporesc oferta. Însă șocul energetic a eliminat așteptarea ca băncile centrale să mențină costul banilor sub control.
Pentru Europa, această combinație devine necruțătoare. În calitate de importator net de energie, Europa a înregistrat o deteriorare bruscă a termenilor săi de schimb comercial, într-un moment în care produsele chinezești concurează cu cele europene pe fiecare piață la nivel global.
În plus, Europa intră într-o perioadă de creștere a cheltuielilor pentru apărare, în contextul unor finanțe publice fragile.
O strategie comercială mai limitată, creditarea mai scumpă și un șoc al ofertei care afectează creșterea economică au condus Europa la cel mai apropiat punct de stagflatie de la 2022 încoace.
