
Vladimir Putin spune că lumea a intrat într-o perioadă în care conflictele internaționale vor rămâne, cel mai probabil, o realitate. Președintele Rusiei a vorbit joi, la Forumul Valdai de la Moscova, despre schimbările prin care trece ordinea mondială, dar și despre unul dintre cele mai sensibile subiecte ale momentului: tensiunile dintre Rusia și NATO în jurul enclavei Kaliningrad.
Putin a descris perioada actuală drept un „punct de cotitură decisiv”. Liderul rus crede că transformările rapide din relațiile dintre marile puteri creează oportunități, dar îi pot determina în același timp pe unii actori să-și asume riscuri tot mai mari.
„Indiferent de scenariul care se va contura la nivel global în următorii ani, continuarea conflictelor internaționale este, din păcate, foarte probabilă. Mi-aș dori foarte mult să mă înșel”, a afirmat șeful de la Kremlin.
Putin susține că schimbările fundamentale din lume alimentează ambițiile statelor și disponibilitatea acestora de a risca pentru ceea ce consideră a fi avantaje importante. În același timp, el și-a exprimat speranța că situația internațională se va stabiliza pe măsură ce „hegemonia occidentală își va pierde din influență”.
Putin avertizează asupra unui punct dincolo de care „nimic nu mai poate fi schimbat”
O parte importantă a discursului a fost rezervată pericolului escaladării militare. Putin a atras atenția că un schimb succesiv de lovituri și represalii poate scăpa rapid de sub control, mai ales într-o lume în care marile puteri dispun de arsenale capabile să provoace distrugeri catastrofale.
În acest context, liderul rus a făcut o comparație menită să sublinieze riscul reprezentat de armele nucleare.
„Dacă o armă este expusă pe scenă, mai devreme sau mai târziu, va fi folosită”, a spus Putin. Mesajul său a venit pe fondul unei noi dispute între Moscova și NATO privind Kaliningradul, teritoriul rus de la Marea Baltică aflat între Polonia și Lituania. Regiunea este puternic militarizată și are o importanță strategică majoră pentru Rusia, însă poziția sa geografică o transformă și într-un punct vulnerabil în eventualitatea unui conflict.

Rusia transmisese anterior NATO un document diplomatic în care avertiza că ar putea recurge inclusiv la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul. Documentul consultat de Reuters acuza NATO că urmează un „curs periculos și nesăbuit”, cu riscul declanșării unei confruntări militare directe. Putin a reluat avertismentul în timpul discursului său.
„Dacă va avea loc un atac direct asupra Rusiei, asupra Kaliningradului, problema utilizării tuturor armelor pe care le avem va apărea imediat. Nu speriem pe nimeni. Scrisorile adresate NATO nu reprezintă o formă de intimidare; ele sunt un răspuns la încercările de a ne intimida”, a declarat președintele rus. Reuters confirmă afirmația lui Putin conform căreia Moscova ar lua în calcul întregul arsenal disponibil, inclusiv armele nucleare, în cazul unei amenințări directe asupra Kaliningradului.
În același timp, Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace statele europene și că Moscova dorește o coexistență pașnică.„Nu avem intenția de a ataca pe nimeni în 2029, în 2030 sau în 2050, dar dacă vom fi atacați, va trebui să răspundem. Cetățenii țărilor europene ar trebui să fie pe deplin conștienți de acest lucru”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Putin a susținut și că Rusia dispune de anumite tipuri de armament fără echivalent în alte state, amintind în același timp că Franța și Regatul Unit sunt puteri nucleare. NATO a respins acuzațiile Moscovei. Secretarul general Mark Rutte a reiterat caracterul defensiv al Alianței și a declarat că, potrivit evaluării NATO, nu există în acest moment o amenințare militară iminentă la adresa teritoriului aliat. El a criticat, totodată, recurgerea Moscovei la amenințări nucleare.
Putin cere schimbări la ONU
Discursul de la Valdai nu s-a limitat însă la confruntarea cu NATO. Președintele Rusiei a vorbit și despre felul în care vede viitoarea ordine internațională. Potrivit acestuia, Estul și Vestul, dar și Nordul și Sudul global vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să găsească o formulă de conviețuire. Putin consideră că instituțiile internaționale trebuie să reflecte mai bine modificarea raportului de putere dintre diferitele regiuni ale lumii.

În cazul ONU, liderul rus s-a pronunțat pentru o reformă realizată prin consens și pentru o reprezentare mai importantă a statelor din Asia, Africa și America Latină.
Un alt subiect abordat a fost dezvoltarea inteligenței artificiale. Putin a avertizat că progresul tehnologic poate avea și o latură periculoasă dacă ajunge să reducă autonomia și individualitatea oamenilor. El a folosit expresia „totalitarism digital” pentru a descrie un asemenea scenariu și a susținut că o societate construită astfel ar putea deveni „sumbră și antiumană”, comparabilă prin lipsa de perspectivă cu regimurile totalitare din trecut.
Mesajul central al discursului său a rămas însă legat de riscul unei escaladări internaționale greu de oprit. În timp ce Moscova susține că nu urmărește o confruntare cu Europa, avertismentele privind folosirea întregului arsenal în cazul unui atac asupra teritoriului rus, inclusiv asupra Kaliningradului, ridică din nou miza confruntării dintre Rusia și NATO.



