Scandalul provocat de activitatea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ajunge oficial în Congresul american. Doi dintre cei mai importanți reprezentanți democrați în comisiile care se ocupă de politica externă au cerut Departamentului de Stat explicații și documente privind conduita diplomatei, după o investigație publicată de The Wall Street Journal.
În centrul întrebărilor se află relația ambasadoarei cu un lobbyist al grupului grec Aktor, promovarea unor proiecte energetice în sud-estul Europei, călătoriile sale cu avioane private, dar și controversata afirmație care i-a fost atribuită în legătură cu România.
Guilfoyle ar fi menționat căderea guvernului Bolojan via SUA
Potrivit WSJ, Guilfoyle ar fi invocat căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan într-o discuție despre influența pe care Statele Unite ar putea să o exercite asupra altor guverne. Avocatul ambasadoarei contestă relatarea conversației.
Senatoarea Jeanne Shaheen, principala reprezentantă democrată din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, i-a trimis joi o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio. Ea cere clarificări privind ceea ce consideră posibile abuzuri în exercitarea funcției. Printre situațiile semnalate se numără prezența lui Christos Marafatsos, lobbyist înregistrat pentru Aktor, la întâlniri cu oficiali străini, precum și demersurile ambasadoarei în favoarea companiei grecești și a proiectelor energetice în care aceasta este implicată.
„Astfel de acțiuni afectează credibilitatea SUA în străinătate și riscă să submineze diplomația americană”, a transmis Shaheen, care votase pentru confirmarea lui Guilfoyle în funcția de ambasador. Democrata vrea să afle inclusiv dacă Departamentul de Stat și-a dat acordul pentru participarea lui Marafatsos la întâlniri cu reprezentanți ai unor guverne străine.
Meeks: Dacă informațiile sunt adevărate, Guilfoyle ar trebui demisă
Presiunea vine și din Camera Reprezentanților. Gregory Meeks, principalul democrat din Comisia pentru Afaceri Externe, i-a transmis separat lui Marco Rubio că este „profund îngrijorat” de informațiile apărute.
Meeks solicită documente despre întâlnirile ambasadoarei, relația cu Marafatsos, eventualele sale interese financiare și activitatea desfășurată pentru promovarea Aktor. În scrisoarea sa, congresmanul merge mai departe și spune că, dacă acuzațiile relatate de presă se confirmă, Guilfoyle nu ar mai trebui să reprezinte Statele Unite în străinătate.
Comisia condusă de democrați din opoziție amintește că, potrivit documentelor federale de lobby, Aktor i-ar fi plătit lui Marafatsos 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru activități care includeau stabilirea de legături cu Departamentul de Stat, Departamentul Energiei și biroul executiv al președintelui. WSJ a relatat că lobbyistul a însoțit-o pe Guilfoyle la mai multe întâlniri oficiale, inclusiv cu reprezentanți de rang înalt ai altor state. Unii participanți ar fi avut chiar impresia că Marafatsos făcea parte din personalul ambasadoarei.
Ambasada SUA la Atena respinge însă acuzațiile privind încălcarea normelor de etică. Un reprezentant al misiunii diplomatice a declarat că Guilfoyle a respectat regulile Departamentului de Stat. Avocatul său susține, la rândul său, că ambasadoarea a lucrat cu mai multe companii din energie și nu a favorizat Aktor. Compania grecească a transmis că activitatea diplomatei a urmărit promovarea intereselor americane.
O altă problemă ridicată de parlamentarii americani privește deplasările cu avioane private. WSJ scrie că una dintre călătorii ar fi fost plătită de directorul general al Aktor. Potrivit publicației, ambasadorii americani trebuie să primească aprobare înainte de utilizarea unor asemenea aeronave în condițiile prevăzute de regulile Departamentului de Stat. Reprezentanții ambasadei susțin că deplasările oficiale ale lui Guilfoyle au respectat regulile.
Replica despre România care a declanșat scandalul
Pentru București, cea mai sensibilă parte a cazului rămâne o cină organizată în martie la Atena, la care au participat oficiali americani și greci.
Potrivit relatării WSJ, Guilfoyle ar fi avut atunci un schimb tensionat de replici cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Discuția ar fi ajuns la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului Bolojan.
În acel context, ambasadoarei i-a fost atribuită afirmația: „Putem face asta în orice țară vrem. Putem face asta și aici”. Relatarea se bazează pe surse citate de WSJ, iar avocatul lui Guilfoyle a contestat modul în care conversația a fost prezentată. Afirmația atribuită ambasadoarei nu reprezintă, în sine, o dovadă că administrația americană ar fi provocat căderea Guvernului României.
Tocmai acest episod apare acum și în demersul oficial al lui Gregory Meeks. Biroul congresmanului arată că informațiile au generat întrebări în România și Grecia privind o posibilă interferență în guvernele democratice ale unor aliați NATO.
Întâlnirea Grindeanu – Guilfoyle, confirmată de liderul PSD
Controversa a ajuns rapid și pe scena politică de la București. Sorin Grindeanu a confirmat că s-a întâlnit cu Guilfoyle la sfârșitul lunii martie și că discuțiile au vizat inclusiv Coridorul Vertical de gaze, dar a negat existența unei coordonări cu Statele Unite pentru înlăturarea Guvernului Bolojan.
Guilfoyle venise atunci la București pentru o conferință și promovase proiectele destinate transportului gazului natural lichefiat american prin Grecia și mai departe către Europa Centrală și de Est. În aceeași perioadă, a luat cina cu lideri PSD, printre care Grindeanu și ministrul Energiei, Bogdan Ivan. La întâlnire s-a aflat pentru scurt timp și Marafatsos, potrivit avocatului acestuia.
Guvernul Bolojan avea să cadă în luna mai, în urma unei moțiuni de cenzură susținute de PSD și AUR. PSD a respins acuzațiile privind o înțelegere cu Washingtonul pentru schimbarea executivului, iar reprezentanții Guvernului au precizat că Ilie Bolojan nu a purtat discuții cu Guilfoyle. Relatările privind declarația de la Atena au alimentat însă ulterior suspiciunile și disputa politică din România.
Și în Grecia opoziția a cerut explicații. Guvernul de la Atena a transmis că nu a existat nicio amenințare la adresa executivului grec și că o asemenea situație nu ar fi tolerată.
