În conformitate cu dispozițiile articolului 142 alin. (1) din legea fundamentală, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, iar potrivit prevederilor articolului 144 din Constituția României, funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.
Este important să precizăm că, independența și inamovibilitatea judecătorilor Curții Constituționale sunt consacrate ca principii de rang constituțional, potrivit articolului 145 din legea fundamentală.
Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reglementează în capitolul VI Statutul judecătorilor Curții Constituționale.
În articolul 61 se prevede că judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor, sunt inamovibil pe durata mandatului și nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.
Potrivit dispozițiilor articolului 64 din legea anterior menționată, judecătorii Curții Constituționale sunt obligați:
a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale;
c) în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă;
d) să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestări contrare independenței și demnității funcției lor.
De asemenea, legea prevede că stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora este de competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale.
În ceea ce privește răspunderea penală a judecătorilor Curții Constituționale, precizăm că ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea Plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție.
Așadar, observăm că legea instituie cvasi-imunitate pentru judecătorii Curții Constituționale, întrucât, astfel cum am precizat anterior, trimiterea lor în judecată se poate face doar cu încuviințarea Plenului Curții Constituționale.
Este important de observat că, deși contrar opiniilor si interpretărilor, unele consacrate la nivel jurisprudential constituțional, în sensul obligativității reglementării procedurii și sancțiunilor disciplinare, care evident au o importanță deosebită asupra statutului judecătorilor Curții Constituționale, la nivel primar, adică prin lege, regăsim procedura și sancțiunile disciplinare prevăzute prin hotărâre a Plenului CCR. (Hotărârea nr.5 din 30 ianuarie 2025, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale).
Astfel, regulile de procedură privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului Curţii Constituţionale sunt stabilite prin regulament, și nu prin lege.
În conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. (1) din Regulament: ”abaterea disciplinară constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie, prin care au fost încălcate normele legale, regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, hotărârile Plenului Curţii Constituţionale, regulamentul de ordine interioară, contractul individual de muncă, ordinele preşedintelui, dispoziţiile conducătorilor ierarhici sau îndatoririle prevăzute în fişa postului, după caz”.
În sprijinul tezei noastre, menționăm și prevederile art. 69 alin. (2) din Regulament, potrivit cărora: ”judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea gravă, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 47/1992, republicată”.
Tot în Regulament sunt prevăzute și sancțiuniile disciplinare.
Astfel, dispozițiile art. 71 menționează că ”Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.
(2) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c), dispoziţiile art. 67 şi 68 din Legea nr. 47/1992, republicată, se vor aplica în mod corespunzător”.
În esență, reținem că legea și regulamentul Curții Constituționale instituie condiții aproape imposibil de îndeplinit pentru ca mandatul unui judecător al Curții Constituționale să înceteze înaintea expirării perioadei de nouă ani pentru care acesta a fost numit.
Autor: Liviu Drăgănescu
Liviu Drăgănescu este în prezent avocat, până de curând fiind consilierul Ministrului Justiției, dupa ce a activat o perioada de aproximativ 27 de ani ca procuror, cei mai mulți fiind în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
A fost procuror de ședință pentru o perioadă îndelungată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională a României.
A redactat, alaturi de alte doua colege, în numele Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, singurul recurs în anulare întemeiat pe o hotărâre CEDO, pentru a da eficiență juridică unei decizii pronunțate de către CEDO, în vederea restituirii către fostul proprietar, a unui imobil confiscat abuziv de regimul comunist( Cauza Brumărescu ).
A elaborat recursuri în interesul legii, în vederea unificării practicii judiciare.
A formulat numeroase concluzii la Curtea Constituționala, inclusiv în singura cauză în care instantă de contencios constituțional din România a sesizat CJUE, ( Cauza Coman).
Este formator de mulți ani al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri.
A publicat articole în revistele de specialitate, dar și în presa națională, participând la emisiuni de televiziune unde a avut intervenții în domeniul dreptului constituțional.
