O analiză obiectivă a prevederilor legii fundamentale in privința noțiunilor de încetare a mandatului Guvernului ca urmare a retragerii de către Parlament a încrederii acordate și încetarea funcției de membru al Guvernului, ne conduce astăzi la ideea că există egalitate juridică din punct de vedere al consecințelor juridice între încetarea mandatului și încetarea funcției de membru al Guvernului, în temeiul retragerii de către Parlament a încrederii acordate, coroborând art 110 alin 2, teza I din Constituția României cu art 106 din legea fundamentală.
Constituția pentru toți
În situația actuală ar fi trebuit ca Președintele României, în temeiul art 107 alin 3 din Constituția României, să desemneze un alt membru al Guvernului ca prim – ministru interimar.
Prevederile art 107 alin 3 din legea fundamentala se aplică in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Aceste prevederi se vor aplica si celorlalți membri ai guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
Asadar Președintele României trebuia sa desemneze un al membru al Guvernului ca premier interimar, până formarea noului Guvern.
Ilie Bolojan, evident, nu a fost desemnat ca premier interimar, guvernul funcționând în afara normelor constituționale.
In consecință, Președintele României, poate numi dintre membrii Guvernului, un alt premier interimar.
De asemenea, ar mai fi posibilă și sesizarea Curții Constituționale, de către Președintele Camerei Deputaților, cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern și Parlament, care a retras increderea acordată Guvernului.
Analiză realizată pentru „Național” de Liviu Drăgănescu, fost procuror și consilier al ministrului Justiției
