Dosarul „10 august” revine, marți, în instanță, la trei zile după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru abuz în serviciu. Termenul s-a împlinit pe 10 octombrie, la opt ani și două luni de la evenimentele din Piața Victoriei.
Curtea Militară de Apel București urmează să judece apelul împotriva deciziei prin care foștii șefi ai Jandarmeriei au fost achitați pentru intervenția în forță de la protestul din 10 august 2018.
La termenul precedent, din 22 septembrie, judecătorii au amânat cauza pentru 13 octombrie, deși această dată depășea termenul de prescripție, potrivit Agerpres.
Foștii șefi ai Jandarmeriei, achitați în primă instanță
Pe 15 iunie 2026, după cel puțin 80 de termene de judecată, Tribunalul Militar București i-a achitat pe Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, Sebastian Cucoș, fost inspector general al Jandarmeriei Române, și Cătălin Sindile, fost prim-adjunct, acuzați de abuz în serviciu.
Instanța a considerat că faptele pentru care au fost judecați nu sunt prevăzute de legea penală. Hotărârea nu era definitivă și a fost atacată cu apel.
Cei trei au fost acuzați de procurori că au coordonat intervenția din Piața Victoriei, în timpul căreia zeci de mii de protestatari au fost dispersați cu forța.
În același dosar, unii inculpați au scăpat de răspunderea penală prin prescripție, în timp ce alții au primit pedepse cu amânarea aplicării.
Potrivit Codului Penal, termenul de prescripție este de opt ani pentru infracțiunile sancționate cu pedepse maxime cuprinse între cinci și zece ani de închisoare. Infracțiunea de abuz în serviciu este pedepsită cu închisoare de la doi la șapte ani, ceea ce înseamnă că răspunderea penală s-a prescris la opt ani de la data evenimentelor din Piața Victoriei.
În aceste condiții, Curtea Militară de Apel ar putea constata încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției.
Despăgubirile civile rămân posibile
Prescripția răspunderii penale nu elimină posibilitatea victimelor de a solicita despăgubiri materiale și morale. Potrivit legislației române, latura civilă a cauzei poate fi disjunsă ori valorificată separat în instanțele civile.
Reprezentanții comunității Declic, care au sprijinit juridic peste 300 de persoane vătămate în urma intervenției forțelor de ordine din 10 august 2018, susțin că vor continua demersurile pentru sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) după pronunțarea unei hotărâri definitive în România.
„Noi, comunitatea Declic, susținem victimele pentru a termina procesul aici, în țară, pentru ca mai apoi, cu o decizie nefavorabilă, să-și găsească dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a declarat Cătălina Hopârteanu, reprezentant al organizației.
Victimele intenționează să invoce la CEDO tergiversarea anchetei și a procedurilor judiciare timp de peste opt ani, considerând că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
