Procesul pierdut de Guvern duce la cheltuieli uriașe, care trebuie achitate în maximum 10 zile. Însă, în absența unui cabinet cu puteri depline, responsabilitatea nu are pe cine să cadă.
În eventualitatea în care Niculescu ar intra în locul lui Bolojan, va începe cu o dilemă de proporții în ceea ce privește plățile datorate magistraților.
Cine va plăti salariile restante ale magistraților?
Decizia înaintată de ÎCCJ este definitivă, iar Guvernul nu are de ales. Salariile restante pe care magistrații le-au contestat la cel mai înalt nivel vor fi, așadar, plătite fără drept de apel.
Totuși, Guvernul actual nu este în măsură să onoreze această obligație financiară, având un rol interimar. Prin urmare, varianta în care Niculescu ajunge la guvernare reprezintă o posibilitate de a aborda această obligație față de magistrați.
Între timp, Guvernul actual, prin purtătorul său de cuvânt, Ioana Dogioiu, a prezentat o poziție în legătură cu această controversă:
„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma.”
Statul trebuie să achite miliarde de lei magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut hotărârea Curții de Apel București, în procesul deschis împotriva Guvernului, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Astfel, Guvernul este obligat să achite aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Decizia pronunțată de ÎCCJ joi, 15 octombrie, este definitivă și executorie. Iar Executivul are la dispoziție 10 zile pentru punerea în executare a hotărârii instanței.
Instanța Supremă a respins joi recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, fiind menținută decizia Curții de Apel București, din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să plătească drepturile salariale restante ale magistraților.
Într-un comunicat transmis joi, Instanța Supremă precizează că Secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești, pe de o parte, și Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, pe de altă parte.
„Prin decizia pronunțată, Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, confirmând caracterul nelegal al conduitei autorităților executive constând în neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora”, a precizat Înalta Curte.
