Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut hotărârea Curții de Apel București, în procesul deschis împotriva Guvernului, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Astfel, Guvernul este obligat să achite aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Decizia pronunțată de ÎCCJ joi, 15 octombrie, este definitivă și executorie. Iar Executivul are la dispoziție 10 zile pentru punerea în executare a hotărârii instanței.
Instanța Supremă a respins joi recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, fiind menținută decizia Curții de Apel București, din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să plătească drepturile salariale restante ale magistraților.
Într-un comunicat transmis joi, Instanța Supremă precizează că Secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești, pe de o parte, și Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, pe de altă parte.
„Prin decizia pronunțată, Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, confirmând caracterul nelegal al conduitei autorităților executive constând în neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora”, a precizat Înalta Curte.
ÎCCJ: Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor
Decizia Curții de Apel București, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, prevede că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive.
Deși necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative de eșalonare nu au fost îndeplinite”, mai menționează ÎCCJ.
„Marja de apreciere bugetară” nu poate fi transformată „într-un instrument de neexecutare a obligațiilor” legale
Mai mult, ÎCCJ atrage atenția că atribuțiile Guvernului privind elaborarea și executarea bugetului trebuie exercitate în limitele Constituției și ale legii.
„Înalta Curte subliniază că respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu este condiționată de voința politică a Guvernului, de prioritățile conjuncturale ale puterii executive sau de opțiunile sale privind distribuirea resurselor publice.
Puterea executivă dispune de atribuții în materia elaborării și executării bugetului, însă exercitarea acestora trebuie să se realizeze în limitele Constituției și ale legii. Marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a obligațiilor legal stabilite.
Decizia pronunțată astăzi reafirmă un principiu esențial al jurisprudenței naționale și europene: autoritatea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi relativizată în funcție de identitatea creditorului, de natura dreptului recunoscut sau de disponibilitatea autorității debitoare de a executa obligația stabilită.
Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor”, se mai menționează în comunicatul Curții Supreme.
Peste 400.000 de persoane au cerut în instanță drepturi salariale
Sursa citată susține că litigiile privind drepturile salariale din sectorul public nu reprezintă o problemă exclusivă a sistemului judiciar.
Potrivit datelor statistice invocate de Instanța supremă, peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
„În acest context, Înalta Curte consideră necesară clarificarea dimensiunii reale a litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public. Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale”, se precizează în comunicat.
Înalta Curte consideră că prezentarea situației ca pe o dispută privind salariile magistraților ignoră amploarea fenomenului și numărul mare de angajați din sectorul public care au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi.
„Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților înseamnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești.
Instanţa Supremă, în calitate de ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești a solicitat alocarea fondurilor necesare stingerii obligațiilor restante față de personalul instanțelor, în exercitarea atribuțiilor sale legale și în vederea asigurării executării titlurilor executorii existente.
Decizia pronunțată astăzi este definitivă și executorie, iar obligațiile stabilite prin aceasta trebuie îndeplinite de autoritățile competente, în condițiile legii”, confofm ÎCCJ.
