În conformitate cu dispozițiile articolului 89 alineatul 1 din Constituția României, “ după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură “.
Astfel, din analiza textului legii fundamentale rezultă că Președintele României are posibilitatea, așadar nu se stabilește în sarcina sa o obligație de natură constituțională, în situația în care Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului, să dizolve Parlamentul, dacă sunt întrunite două condiții cumulative și anume să treacă termenul de 60 de zile de la prima solicitare, aspect îndeplinit în prezent și să fie respinse cel puțin două solicitări de învestitură, cerință care până acum nu s-a realizat.
Constituția României nu impune Președintelui sa dizolve Parlamentul României, dacă au fost respinse două solicitări de învestitură, textul legii fundamentale, astfel cum am precizat mai sus, fiind foarte clar, obligă să existe cel puțin două solicitări respinse, în opinia mea, chiar dacă Parlamentul României ar respinge mai mult de două solicitări, Președintele nu este obligat sa dizolve Parlamentul, însă în situația în care, este evident că nu se poate obține votul de încredere, ar trebui, pentru a da eficiență constituțională prevederilor art. 102 alin. 1 din legea fundamentală potrivit cărora, Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, ca Președintele să dizolve Parlamentul României.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării (art. 61 alin 1 din Constituția României), iar dizolvarea Parlamentului trebuie să fie “ ultima ratio “, de altfel din anul 1990 până în prezent, Parlamentul României nu a fost dizolvat niciodată.
De asemenea, trebuie să precizăm că în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
În concluzie, dizolvarea Parlamentului trebuie trebuie să fie o ultimă soluție de natură constituțională în această situație, dar este absolut necesar ca România să aibă un Guvern, executivul actual fiind demis, având atribuții foarte restrânse, iar conjunctura actuală, politică, militară și economică impune de urgentă rezolvarea crizei politico – juridice în care se află România.
Rămâne insă de văzut cum, de și cu cine, pentru ca de ce știm!
Autor: Liviu Draganescu
