Pentru că tot nu a dat niciun contract din banii SAFE industriei de apărare din România, Ilie Bolojan a decis să mai și batjocorească sectorul, instituind o platformă de ”matrimoniale”. Practic, pe platforma informatică de tip matchmaking se vor întâlni companiile străine care au primit peste 12 miliarde de euro din banii împrumutați de țara noastră cu societățile din industria autohtonă. În acest cadru intim, companiile românești vor fi nevoite să-și prezinte domeniile de activitate, certificările și experiența relevantă, în speranța că vor primi vreo comandă de la fericiții beneficiari ai contractelor.
Deși Ilie Bolojan și Radu Miruță au tot repetat că firmele străine care au primit cam toate contractele din SAFE vor colabora cu societățile românești din industria de apărare, acestea din urmă nici măcar nu au fost chemate la vreo consultare, ceva. În realitate, industria de apărare nu a primit niciun ban din cele 16,7 miliarde de euro pe care le împrumută România pentru înarmare. În acest context, premierul demis și interimar Ilie Bolojan a decis să lanseze o platformă informatică SAFE de de tip matchmaking industrial, termenul însemnând procesul de potrivire sau conectare a două persoane ori entități care se potrivesc, având drept domenii principale relațiile personale și afacerile. Adică un fel de matrimoniale, în care firmele românești trebuie să-și prezinte capabilitățile, dotările, calificările, evident, date secrete, în speranța că cei de la companiile străine le vor arunca vreo ciosvârtă de contract. Ca să nu mai spunem că platforma înseamnă, vorba aceea, alți bani, altă distracție.
Minimum 50% în România. O glumă proastă?
Executivul spune că platforma informatica SAFE va constitui un instrument prin care este facilitată conectarea contractorilor (companiile cu care s-au semnat contractele SAFE) cu furnizorii (companii din România care pot oferi contractorilor produse sau servicii componente ale echipamentului finit) în vederea creșterii localizării industriale. ”Guvernul României își propune un nivel de localizare de minim 50% prin Planul SAFE, iar obiectivul platformei digitale SAFE îl reprezintă creșterea procentului de localizare a producției industriale în România”, se arată în Memorandumul Cancelariei prim-ministrului.
STS-ul intră în joc
Pentru că platforma informatică SAFE implică utilizarea unor date cu caracter sensibil și confidențial din domeniile apărării și securității, rezultă că este necesară implicarea autorității responsabile pentru infrastructurile critice de comunicații în cadrul acestui demers administrativ, respectiv STS, care va acționa ca dezvoltator și administrator tehnic al platformei, susține Guvernul. Înțelegem că datele sunt sensibile doar pentru români, nu și pentru companiile străine. ”STS are competențe în furnizarea de servicii de comunicații și IT&C pentru autoritățile publice din România și capacitatea de a asigura un nivel ridicat de securitate și disponibilitate. STS va transpune cerințele tehnice furnizate de Cancelaria Prim-Ministrului, care deține calitatea de proprietar și administrator operațional al platformei informatice SAFE, într-o soluție informatică unitară și securizată, fără a avea atribuții asupra conținutului datelor”, se mai precizează în Memorandum. 
Nu se fac contracte
Totodată, Executivul anunță că platforma digitală SAFE nu va fi utilizată pentru gestionarea asistenței financiare SAFE, derularea procedurilor de achiziție publică și nu reprezintă o platformă de atribuire a contractelor. ”Rolul acesteia este exclusiv de a facilita conectarea între operatorii economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali pentru proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE”, punctează Guvernul.
Contestații decisive
Ordonanța SAFE a fost atacată la CCR de către PSD, pe motiv că a fost elaborată de un guvern demis de Parlament, însă Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru sfârșitul lui septembrie. În același timp, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a semnalat că, în afară de cele 4 miliarde de euro pentru autostrăzi, (evident, în beneficiul Ucrainei și Republicii Moldova), nu știe se se întâmplă cu cele peste 12 miliarde de euro. ”Eu înțeleg că trebuie să mergem cu o parte dintre ei să facem shopping. Dar o altă parte ar trebui să îi folosim pentru dezvoltarea uzinelor și capacităților noastre naționale. Eu vreau să văd că acei bani intră în economia românească, că se vor crea locuri de muncă, se vor dezvolta facilități, uzine, și asta ar fi un lucru foarte bun. Deocamdată nu știm nimic”, a afirmat Sorin Grindeanu.
