Opoziția a reluat seria moțiunilor simple. Luni, 9 februarie, sunt trei astfel de inițiative pe ordinea de zi a Senatului. Sunt contestați miniștrii Apărării și de Externe, ambii de la USR, alături de Ilie Bolojan (PNL), în calitate de ministru interimar al Educației.
Senatorii vor dezbate și supune votului, luni după-amiază, nu mai puțin de trei moțiuni simple împotriva unor membri ai Guvernului Bolojan. Printre cei contestați de opoziție este și premierul Ilie Bolojan, însă din postura de ministru interimar al Educației.
Prima moțiune simplă se referă la Acordul UE-Mercosur. A doua este pe învăţământ şi îl vizează pe premierul Bolojan, care este ministru interimar la Educaţie.
Iar cea de-a treia moţiune simplă critică activitatea ministrului apărării Radu Miruţă.
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, în care este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind „potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda”, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, potrivit site-ului forului legislativ.
Intitulată „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
„România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilităţi directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene şi stabilitatea regională. În acest context, orice declaraţie publică privind posibila angajare a forţelor armate române în teatre de operaţii îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operaţional şi politic, şi nu al unor speculaţii sau exerciţii de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calităţii actului de conducere şi comunicare publică în domeniul apărării naţionale, ca urmare a declaraţiilor şi poziţiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruţă, reprezentant al USR”, se arată în textul moţiunii.
Cei 41 de senatori AUR şi PACE – Întâi România îşi exprimă „dezaprobarea fermă faţă de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esenţial pentru suveranitatea, siguranţa şi credibilitatea statului român” şi spun, în textul moţiunii simple, că „Armata României nu este un instrument de comunicare politică şi nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral”.
„Forţele armate reprezintă una dintre puţinele instituţii care se bucură de încrederea cetăţenilor, iar această încredere trebuie protejată prin decizii responsabile şi printr-o comunicare publică sobră şi riguroasă. (…) România are nevoie de strategie, responsabilitate şi competenţă în domeniul apărării, nu de improvizaţie politică”, se mai precizează în document.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat încă de miercurea trecută că va fi prezent în Parlament la dezbaterea moţiunii.
De altfel, moţiunea împotriva ministrului Apărării va fi dezbătută luni, împreună cu alte două moţiuni simple, referitoare la Educaţie şi Acordul UE – Mercosur, fiecăreia fiindu-i rezervate câte 45 de minute.
Moţiune simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan
Moţiunea simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, „sprijinul social” pentru studenţi, accesul la educaţie devenind „tot mai dependent” de venitul familiei, va fi dezbătută şi supusă votului luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată „Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, moţiunea – depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului – este semnată de 41 de parlamentari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
„În ultimii ani, România a reuşit o performanţă rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generaţia care ar trebui să îl construiască. Elevii şi studenţii sunt invocaţi în discursuri, dar eliminaţi din bugete, lăudaţi în campanii, dar abandonaţi în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, educaţia a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecţie, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare. Ilie Bolojan ştie, oficial şi documentat, cât costă să fii student în România. Datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educaţional. Nu pentru confort, nu pentru distracţie, ci pentru mâncare, cazare, transport şi materiale de studiu. Cu toate acestea (…), bursele acoperă mai puţin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilităţile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viaţa ar fi suspendată în vacanţă”, se arată în textul moţiunii.
Cinform iniţiatorilor, „diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor”.
Totodată, semnatarii punctează că, deşi premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, „studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate”.
Moţiune simplă împotriva modului de reprezentare a României în Acordul UE-Mercosur
Și tot luni va fi dezbătută și supusă votului în plenul Senatului moţiunea simplă prin care este criticat modul în care Guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE – Mercosur.
Intitulată „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE – Întâi România şi şase neafiliaţi)
Semnatarii moțiunii simple critică „excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului”.
„Conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene, Guvernul are obligaţia de a informa Parlamentul şi de a transmite mandatul de negociere către comisiile de specialitate, în baza cărora Legislativul trebuia să emită o opinie. (…) Conform articolului 91 din Constituţie (având în vedere că acordul UE-Mercosur are un caracter mixt – şi economic, dar şi politic, care nu este de competenţa exclusivă a Bruxelles-ului), acest acord va trebui ratificat de Parlament, lucru care nu este deloc evident că se doreşte. Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemaţi să discutăm nici oportunitatea, nici condiţiile sau limitele
unei asemenea susţineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii şi industriei a fost mutată din spaţiul deliberării politice în cel al procedurii administrative”, se mai precizează în moţiune.
Iniţiatorii moţiunii susţin că „Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile”.
Chiar dacă trec de vot, moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor vizați, însă o eventuală adoptare a lor reprezintă un semnal politic puternic și ar putea pune presiune asupra Guvernului pentru revizuirea politicilor sau a pozițiilor publice.
