România se află într-un pericol radioactiv iminent din cauza trădării și incompetenței ucigașe ale guvernanților. Curtea de Conturi a făcut un demers fără precedent și a dat publicității o documentare a dezastrului provocat de autoritățile statului la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive, pe care l-au închis forțat, într-un mod dubios, și apoi au abandonat deșeurile radioactive, documente clasificate și aparatură ultraperformantă și unică în țară. Riscurile sunt nu numai radiologice, ci și de siguranță națională, a avertizat Curtea de Conturi.
Un raport al acţiunii de documentare la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive (ICPMRR), realizat de Curtea de Conturi, dezvăluie o latură cutremurătoare a statului eșuat. Cetățenii români se află în pericol radioactiv nu din cauza ucrainenilor sau a rușilor, ci din cauza propriilor guvernanți.
Mai exact, deșeurile radioactive rămase de la acest institut au fost abandonate și lăsate fără pază, în timp ce autoritățile își pasează responsabilitățile. Curtea de Conturi a semnalat riscuri de securitate națională și radiologic după ce a constatat că amplasamentele din Măgurele şi Merişani ale institutului sunt nesecurizate şi nepăzite, în condiţiile în care autorizaţiile CNCAN au expirat.
”Aproximativ 1.060 tone de deşeuri radioactive pot fi sustrase sau utilizate în activităţi de trafic ilicit de materiale nucleare, cu impact direct asupra obligaţiilor internaţionale asumate de România faţă de AIEA. Lipsa protecţiei fizice la nivelul standardelor CNCAN a fost semnalată explicit de către CNCAN începând din 2023”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Solul și apele subterane, contaminate
În același timp, atrage atenția Curtea de Conturi, situația creează risc de mediu și de sănătate publică, deoarece depozitele de deşeuri radioactive nedezafectate de la Staţia Pilot Merişani pot genera contaminarea solului, apelor subterane şi a ecosistemelor adiacente. ”Prezenţa echipamentelor contaminate în incinte nesupravegheate poate expune necontrolat persoanele la radiaţii ionizante. Aceste riscuri pot atrage obligaţii de remediere în sarcina statului român. Totodată, echipamentele unicat existente în imobilele institutului pot fi degradate, sustrase sau compromise definitiv”, semnalează Curtea de Conturi. Pe de altă parte, perpetuarea situaţiei actuale expune statul român riscului de nerespectare a obligaţiilor asumate prin acordurile internaţionale privind neproliferarea nucleară şi controlul materialelor radioactive la care este parte (AIEA, EURATOM). De asemenea, inventarierea incompletă a documentelor clasificate şi lipsa pazei în intervalul 30.11-19.12.2024 constituie încălcări ale Legii nr. 182/2002, cu potenţiale consecinţe juridice şi diplomatice, mai spune Curtea de Conturi.
Sebastian Burduja, la conducere
Obiectul de activitate al ICPMRR Bucureşti cuprindea cercetarea fundamentală şi aplicativă, ingineria, dezvoltarea tehnologică, elaborarea strategiilor şi consultanţa în domeniul metalelor şi resurselor radioactive, transferul tehnologic al rezultatelor cercetării, elaborarea de normative tehnice şi economice şi standarde de interes sectorial şi naţional privind asigurarea cerinţelor din domeniul resurselor de materii prime radioactive pentru ciclul combustibilului nuclear. În septembrie 2022, Ministerul Cercetării, condus atunci de Sebastian Burduja, a iniţiat, procedura de evaluare a institutului în vederea reacreditării. În urma evaluării, ICPMRR a obţinut un standard de performanţă de 67 de puncte, sub pragul minim de 70 de puncte impus de art. 13 alin. (3) din Anexa la HG nr. 477/2019. Reprezentanţii ICPMRR au contestat rezultatul, susţinând că, potrivit raportului de evaluare redactat la finalul prezentărilor din 09.11.2022, institutul ar fi obţinut iniţial 72 de puncte, ulterior modificate la 67 de puncte fără o justificare a schimbării notării. Prin adresa nr. 2385/25.11.2025, reprezentantul foştilor salariaţi a susţinut că pierderea acreditării a fost determinată de manipularea procesului de evaluare de către Ministerul Cercetării. Ca urmare a pierderii acreditării, institutul nu a mai avut dreptul legal de a accesa fonduri prin Programul Nucleu, destinat institutelor naţionale acreditate, ceea ce a condus la diminuarea surselor de finanţare, la imposibilitatea continuării activităţilor de cercetare şi, implicit, la pierderea într-un timp scurt a întregului personal de specialitate.
Ilegalități comise chiar de ANAF
Curtea de Conturi a sesizat că executarea silită făcută de ANAF în 2018, pentru Imobilul institutului din Bulevardul Carol I nr. 68 – 70, Sectorul 2, care a și fost, astfel vândut, a încălcat legea, dat fiind că imobilul aparţinea domeniului public al statului și nu putea fi înstrăinat. Pe de altă parte, bunurile mobile şi imobile rămase sunt sechestrate, dar nu pot fi valorificate, întrucât, potrivit Legii nr. 111/1996, orice procedură care ar atrage schimbarea proprietarului acestora, inclusiv prin vânzare la licitaţie, este de natură a produce prejudicii majore siguranţei naţionale, cu risc agravant în cazul în care bunurile ar fi adjudecate de persoane fizice sau juridice aflate în afara ariei de control a statului, se precizează în raportul Curții.
Au încălcat, grosolan, proprietatea statului
Imobilul institutului din şoseaua de Centură nr. 48, comuna Măgurele, judeţul Ilfov, compus dintr-un teren intravilan cu suprafaţa de 14.366 mp şi un ansamblu de construcţii cu destinaţie de cercetare, depozitare şi administrare, este încadrat în categoria proprietăţii private a statului. Cu toate acestea, documentele de carte funciară relevă înscrierea unor ipoteci şi sarcini specifice circuitului civil şi bancar, inclusiv în favoarea unor instituţii de credit, precum şi instituirea unor ipoteci legale de către organele fiscale. ”Acest tratament este incompatibil cu dispoziţiile art. 27 din OG nr. 57/2002, care instituie inalienabilitatea bunurilor proprietate publică şi privată a statului şi limitează urmărirea silită exclusiv la bunurile proprii ale institutului”, arată Curtea de Conturi. De asemenea, extrasul de carte funciară indică faptul că imobilul se suprapune cu IE72822, alocat proiectului de utilitate publică de lărgire a Centurii Rutiere Bucureşti Sud (km 54+700 – DN 5 km 40+000), ca urmare a emiterii deciziei de expropriere nr. 941/17.07.2023 de către CNAIR. Analiza documentelor aferente acestei proceduri relevă o neconcordanţă juridică gravă: potrivit Anexei nr. 3 pct. 21 la HG nr. 399/2023, imobilul este menţionat ca bun aparţinând domeniului public al statului, deşi, conform HG nr. 537/2003, acesta este încadrat în categoria bunurilor aparţinând proprietăţii private a statului.
Au expropriat surse radioactive
Procedura de expropriere vizează exclusiv o demolare parţială a clădirii. Or, în incinta construcţiei se află surse radioactive aflate sub incidenţa reglementărilor CNCAN şi ale AIEA, astfel încât orice lucrare de demolare este condiţionată de parcurgerea procedurilor specifice de dezafectare. ”Inspecţia la faţa locului efectuată de auditorii publici externi a relevat o stare avansată de degradare a imobilelor. Accesul la clădirea principală nu a fost posibil, întrucât gardul perimetral şi
cabina de pază au fost demolate ca urmare a avansării lucrărilor rutiere. Celelalte clădiri nu au putut fi inspectate integral, fiind parţial acoperite de vegetaţie, inclusiv arbori şi arbuşti, ceea ce indică neutilizarea lor pe o perioadă îndelungată”, susține Curtea de Conturi. Problema nu a fost rezolvată, iar lucrările de lărgire a Centurii sunt blocate.
Uraniu, toriu și radiu
Pe amplasamentul din comuna Merişani, judeţul Argeş, aparținând institutului, există instalaţii provenite din activităţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, precum şi aproximativ 1.060 tone de deşeuri radioactive cu conţinut de uraniu-238, toriu-232 şi radiu-226, care necesită dezafectare şi depozitare definitivă. La data încheierii misiunii de documentare, nu a fost stabilit operatorul responsabil cu dezafectarea, nu a fost identificată sursa de finanţare şi nu a fost desemnat amplasamentul de depozitare definitivă, avertizează Curtea de Conturi.
Jaf organizat?
Printre bunurile identificate în inventarele solicitate de Curtea de Conturi se regăsesc echipamente de înaltă performanţă, unicat în ţară: separator magnetic cu rolă din pământuri rare; moară ultra-centrifugală model ZM 200; masă de concentrare Wilfley B 07-772; concasor cu fălci BB200 Retsch; divizor de probe Retsch; granulometru laser Ankeesmidt; moară cu cuţite SM200 Retsch; separator gravitaţional MGS Mozley 200; cuvă ultrasonică Retsch; uscător rapid TG 100 Retsch; moară cu discuri tip Fritsch; moară cu discuri oscilante Retsch 100; analizor granulometric Retsch și peletizor tip MARS DP-14 Aglo Mixer. ”Lipsa unei inventarieri conforme, a evidenţei clare a transferurilor şi a condiţiilor adecvate de depozitare nu permit confirmarea existenţei și localizării tuturor bunurilor. Există un risc major de pierdere, sustragere sau degradare a echipamentelor, inclusiv a celor unicat. Având în vedere specificul activităţii institutului, nu poate fi exclus nici riscul contaminării unor echipamente cu materiale radioactive, cu consecinţe grave asupra mediului, sănătăţii şi securităţii populaţiei”, a punctat Curtea de Conturi.
