Ultima Oră
ȘtiriSocial

Medicul care a speriat o țară pe TikTok. Cristina Buzgar: „S-ar putea să fie o asociere falsă în capul meu.”

Valentina Culin
Jurnalist Actualitate 3 min de citire
Publicat la:

Dr. Cristina Buzgar le-a spus urmăritorilor săi că a „observat statistic” că sarcinile concepute în perioadele postului Crăciunului sau Paștelui sunt mai predispuse la complicații – avort spontan, malformații, moarte în pătuț. A invocat 15 ani de experiență și practica sa internațională, inclusiv în Dubai. Și, ca un ultim gest de onestitate involuntară, a admis chiar ea, în același videoclip: „Nu am o justificare. S-ar putea să fie doar o asociere falsă în capul meu.”

Ei bine. Dacă tu însuți recunoști că e o asociere falsă, atunci de ce o postezi? De ce o îmbraci în haina experienței medicale și o arunci în fața a sute de mii de oameni care te urmăresc tocmai pentru că ai titlul de medic?

Medicina nu funcționează pe bază de bănuieli

Există un principiu elementar în medicină: orice afirmație clinică trebuie susținută de dovezi. Nu de intuiție. Nu de impresia acumulată de-a lungul anilor. Studiile se fac pe date reprezentative, cu metodologie clară, cu variabile controlate, tocmai pentru că mintea umană, chiar și cea a unui specialist, este predispusă la erori de confirmare. Vedem ce vrem să vedem. Conectăm puncte care nu au nicio legătură. Un medic știe asta. Sau ar trebui să știe.

Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie a fost mai limpede decât așa-zisa doamnă doctor: nu există niciun studiu validat care să stabilească o relație de cauzalitate între perioada concepției și evoluția sarcinii. Zero. Niciun studiu. Nicăieri în lume.

TikTok-ul nu este un cabinet medical

Poate cel mai grav aspect al acestui caz nu este afirmația în sine, oricât de iresponsabilă ar fi. Cel mai grav este locul unde a fost făcută și publicul căruia i-a fost adresată.

Într-un cabinet medical, un medic vorbește cu un pacient informat, în contextul unui consult, cu posibilitatea de a pune întrebări, de a clarifica, de a corecta. Pe TikTok, un medic vorbește cu zeci de mii de oameni deodată, fără filtre, fără context, fără drept la replică. Informația se propagă în secunde. Panica se instalează în minute. Și nu contează că ai șters videoclipul. Există capturi de ecran, există distribuiri, există oameni care au salvat clipul înainte să dispară.

Cristina Buzgar

Există femei care, în momentul acesta, poartă o sarcină concepută în post și se întreabă, cu inima strânsă, dacă copilul lor va fi bine.

Privilegiul titlului vine cu responsabilitate

Oamenii te cred pentru că ești medic. Nu pentru că ești influencer. Nu pentru că ai un cont de TikTok cu 150.000 de urmăritori. Te cred pentru că ai petrecut ani în facultate, pentru că ai trecut prin rezidențiat, pentru că titlul tău implică, prin definiție, că știi mai mult decât ei despre sănătate. Acel titlu este un privilegiu. Și ca orice privilegiu, vine cu o responsabilitate proporțională.

Când folosești acel titlu, chiar și implicit, chiar și fără halat, chiar și cu disclaimer-ul „nu e medical,” pentru a răspândi informații nefondate, nu ești mai puțin vinovat. Ești mai vinovat. Pentru că oamenii nu aud disclaimerul. Aud medicul.

Ce rămâne după scandal

Colegiul Medicilor a deschis o anchetă. Târziu, dar bine. Rămâne de văzut ce consecințe concrete va avea această anchetă, pentru că în România, anchete s-au mai deschis, și s-au mai închis, fără ca cineva să simtă vreodată că standardele profesionale sunt cu adevărat apărate.

Dar dincolo de cazul individual, rămâne o întrebare mai largă, la care întreaga breaslă medicală ar trebui să răspundă: în era social media, unde oricine cu un telefon poate deveni „autoritate”, ce face comunitatea medicală pentru a proteja publicul de propriii săi membri care aleg viralitatea în locul rigorii?

Medicina înseamnă certitudini câștigate cu greu, din studii, din date, din ani de cercetare. Nu înseamnă bănuieli servite viral, cu muzică de fundal și filtre de TikTok.

Mica publicitate