Ultima Oră

Berlin, înaintea păcii

Acest articol exprimă opinia autorului și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Național.

Grumaz Alexandru
Analist Geopolitic și de Securitate 5 min de citire
Publicat la:

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina se înmulțesc, dar întâlnirile dese nu înseamnă, deocamdată, că pacea este aproape. Înaintea reuniunii pregătite la Berlin pentru 19 noiembrie, rămâne deschisă chiar întrebarea cine va participa la viitoarele discuții cu Rusia. Americanii vorbesc despre includerea europenilor.

Moscova spune că nu și-a dat acordul.  Pe 16 noiembrie, Volodimir Zelenski a confirmat consultări între echipele ucraineană, americană și europeană, la care Steve Witkoff și Jared Kushner au participat online. Președintele ucrainean a descris discuția drept dificilă, dar a anunțat continuarea ei la Berlin, în cadrul Coaliției de Voință. Mesajul său a fost limpede: Ucraina cere încheierea războiului în condiții demne și garanții de securitate.

De la Abu Dhabi la Berlin

Reuniunea vine după negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA la Abu Dhabi, pe 10–11 noiembrie, primele discuții directe de acest fel după o întrerupere de nouă luni. Europenii au avut consultări separate cu americanii și ucrainenii, fără să participe la masa trilaterală cu Rusia. Un rezultat anunțat a fost înțelegerea de principiu pentru un schimb de prizonieri de amploare. Distincția contează: pregătirea unui schimb nu înseamnă că acesta s-a și realizat. Detaliile și punerea în aplicare rămâneau de stabilit.

Negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA la Abu Dhabi
Negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA la Abu Dhabi

Pe 12 noiembrie, Witkoff și Kushner au discutat cu Vladimir Putin la Moscova, apoi cu Zelenski la Dublin. Ulterior, Kushner a invocat progrese și a afirmat că următoarea rundă urma să-i includă pe europeni. Tot el a precizat că, în afara măsurilor umanitare, înțelegerile nu vor fi finalizate înaintea unui acord cuprinzător.

Așadar, diplomația a repornit. Nu există însă un acord public asupra teritoriilor, garanțiilor și condițiilor în care ar urma să înceteze luptele.

Europa și-a ales echipa

Pe 13 noiembrie, Dmitri Peskov a condiționat participarea europeană de ceea ce Kremlinul consideră o contribuție reală la pace. Pe 16 noiembrie, Iuri Ușakov a spus că extinderea formatului nu fusese convenită cu Moscova și că se discută continuarea negocierilor trilaterale.

Aceasta este o divergență concretă între mesajul american și poziția rusă. Nu dovedește că europenii vor rămâne definitiv în afara negocierilor, dar arată că accesul lor la masa comună este încă disputat.

Între timp, europenii au făcut un pas care merită subliniat. Comisia Europeană a confirmat formula convenită pentru reprezentare: Franța, Germania, Regatul Unit, Italia și Polonia, împreună cu Comisia Europeană și Consiliul European. Zelenski a menționat și un reprezentant NATO în consultările din 16 noiembrie.

Europa are, prin urmare, o echipă desemnată. Rămâne de văzut dacă va avea și influența necesară pentru a participa efectiv la stabilirea condițiilor păcii.

Declarația privind principiile securității europene, publicată de diplomația franceză la 16 noiembrie, susține că pacea trebuie decisă împreună cu Ucraina, iar problemele care afectează securitatea Europei, împreună cu europenii. Lista publicată cuprinde 41 de state, inclusiv România.  Documentul reafirmă suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul statelor de a-și alege alianțele.

Miza depășește, așadar, componența unei delegații. În joc este dreptul europenilor de a decide asupra propriei securități.

Când se opresc luptele?

Rămâne și disputa privind ordinea pașilor. Moscova insistă asupra unei reglementări generale, în timp ce Kievul și partenerii europeni cer oprirea violențelor și protecție credibilă împotriva unei noi agresiuni. Kremlinul continuă să privilegieze acordul de pace cuprinzător în raport cu un simplu armistițiu.

Din perspectiva negocierii, această diferență are consecințe directe. Dacă oprirea focului depinde de rezolvarea tuturor problemelor politice, războiul poate continua cât timp fiecare detaliu rămâne în dispută. Dacă luptele încetează fără garanții aplicabile, pauza poate fi folosită pentru refacerea forțelor.

Pentru Ucraina, întrebarea practică este ce se întâmplă dacă Rusia atacă din nou: cine intervine, cu ce mijloace și în cât timp? Un angajament diplomatic devine garanție de securitate doar când există capacitatea și voința de a-l pune în aplicare.

Ce poate obține Berlinul?

Potrivit informațiilor publicate de presa ucraineană, pe baza relatării Axios și a unei surse din administrația americană, întâlnirea din 19 noiembrie este pregătită pentru discutarea garanțiilor de securitate și a redresării economice a Ucrainei. Data și agenda trebuie tratate drept planuri anunțate înaintea reuniunii.

Berlinul poate clarifica responsabilitățile occidentale: contribuția americană, angajamentele europene și sprijinul necesar Ucrainei. Absența unei delegații ruse din formatul anunțat înseamnă însă că eventualele înțelegeri de aici nu echivalează cu acceptarea lor de către Moscova.

Reuniunea liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific
Reuniunea liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific

În paralel, reuniunea liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific este programată oficial la Shenzhen pe 18–19 noiembrie. Relatările despre coordonarea demersurilor americane din Europa și China sugerează că Washingtonul urmărește negocierile ucrainene în contextul relațiilor sale cu marile puteri. Rezultatul acestor contacte rămâne de văzut.

Miza României

În opinia mea, bilanțul trebuie formulat cu prudență. Reluarea contactelor și înțelegerea de principiu privind prizonierii sunt pași utili. Ei nu demonstrează încă apropierea unui compromis politic. Nici absența unui acord public nu ne permite să afirmăm că, în discuțiile confidențiale, nu s-a schimbat absolut nimic.

Pentru România, reuniunea contează prin consecințele pe care viitoarele aranjamente le-ar putea avea asupra flancului estic și Mării Negre. Bucureștiul are interesul ca reprezentarea europeană să țină seama și de statele aflate cel mai aproape de război.

Riscul este ca Europa să-și asume costuri și obligații de securitate fără o influență pe măsură asupra acordului. Berlinul poate reduce acest risc dacă transformă consultările într-o poziție comună, susținută de resurse și angajamente clare. Cât de aproape este pacea se va vedea din concesiile asumate și respectate de părți, nu din numărul întâlnirilor.

Mica publicitate