Curtea Constituțională (CCR) a tranșat disputa dintre fostul premier Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, al treilea om în stat și liderul PSD, în privința așa-numitei „ordonanțe SAFE”.
UPDATE 17.46. După ce s-a aflat că CCR a admis sesizarea formulată de către Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, și că judecătorii Curții au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Parlament, Curtea Constituțională a transmis un comunicat în care sunt explicate, pe scurt, motivele deciziei.
Explicații de la CCR după decizia de joi
În comunicatul transmis joi după-amiază, Curtea explică faptul că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate exercita toate atribuțiile pe care le avea înainte de pierderea încrederii Parlamentului. „Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție”, se precizează în comunicat.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul CCR:
„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis cererea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, generat de exercitarea de către Guvern a competenței de a adopta o ordonanță, astfel cum este prevăzută la art.108 alin.(1) din Constituție, în afara cadrului constituțional reglementat la art.110 alin.(4) din Constituție.
Rezumat
Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție.
Argumente
– Principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituție, impune ca fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile sale în limitele stabilite de Constituție. Obligația respectării Constituției și a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituție, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acțiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente.
– Prin moțiunea de cenzură, Parlamentul și-a exercitat dreptul de a retrage încrederea Guvernului și de a pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Guvern înlătură consecința practică a acelei decizii parlamentare.
– Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competență putea fi exercitată.
– Curtea a reținut și că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Guvern cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituția distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului și Guvernul care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său. A accepta o teză contrară, ar însemna că Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.
UPDATE. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a explicat care sunt efectele recentei decizii a CCR.
„Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Am tot spus-o. Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate in baza altei legislații. E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care si-a produs efectele de mult.
În această procedură CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a inlatura un conflict intre 2 autorități publice. Se va întâmpla doar ce spune CCR în hotărâre că trebuie făcut, deși cred că mai degrabă nimic, pentru că acel conflict juridic de natură constituţională oricum nu mai există. În cel mai rău caz vor trebui să emită din nou OUG-ul (care reglementează ceva proceduri de exproprieri și alte chestiuni de felul acesta), de data asta de către un Guvern care poate face asta”, a transmis Toni Neacșu, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
„Decizia CCR confirmă altceva: Guvernul Bolojan încă din prima zi de interimat, 5 mai, a acționat neconstituțional, încălcându-și flagrant limitele competențelor. Ceea ce a făcut permanent după aceea, până la învestirea Guvernului Niculescu” – susține, totodată, avocatul Neacșu.
CCR a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE, potrivit unor surse.
Grindeanu l-a învins pe Bolojan la CCR pe ordonanța SAFE
Curtea Constituțională a admis joi sesizarea lui Sorin Grindeanu, care a cerut judecătorilor să constate un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE, au declarat pentru Hotnews surse din cadrul CCR. Ar fi fost o decizie luată cu 5 voturi la 4.
Pe scurt, sesizarea depusă de Grindeanu la CCR susținea că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, în 5 mai. Și anume a susținut că proiectul ordonanței de urgență, ce fusese adoptată pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, 5 mai, și forma finală a fost trimisă spre publicare în
Monitorul Oficial, pe 8 mai. Adică la trei zile de la demiterea Cabinetului Bolojan. Șeful PSD a motivat în solicitarea adresată Curții faptul că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente.
Ce se preciza în textul sesizării
„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată;
reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”, se susținea în sesizarea adresată CCR.
România beneficiază de un împrumut de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din cadrul programului SAFE, după Polonia. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro.
Fondurile SAFE reprezintă împrumuturi, nu fonduri nerambursabile.
Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde euro. Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă de maximum 3%. Ceea ce înseamnă că rambursarea acestor sume va începe abia din 2035, eșalonat, pe un intervl de circa 30 de ani.
