Ultima Oră

Postul Crăciunului 2026: 40 de zile de post, 15 zile cu pește. Ce trebuie să știi înainte de 15 noiembrie

Valentina Culin
Jurnalist Actualitate 8 min de citire
Publicat la:

Postul Crăciunului în 2026 începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Sunt 40 de zile în care credincioșii ortodocși renunță la carne, lactate și ouă, ca să se pregătească pentru una dintre cele mai mari sărbători ale anului. Totuși, spre deosebire de Postul Paștelui, rânduiala este mai blândă, pentru că oferă mai multe zile cu dezlegare la pește.

Anul acesta, calendarul are câteva particularități. Minivacanța de 1 Decembrie cade în plin post, iar toate cele patru zile libere au dezlegare la pește. În schimb, prima săptămână și ultimele zile dinaintea Crăciunului rămân fără pește. Prin urmare, merită să știi din timp cum arată fiecare săptămână, ca să îți poți organiza mesele și sărbătorile.

Când începe Postul Crăciunului în 2026

Postul Crăciunului are în fiecare an aceleași date: începe pe 15 noiembrie și se termină pe 24 decembrie. Ce se schimbă de la un an la altul sunt zilele săptămânii și, odată cu ele, dezlegările. În 2026, postul pornește într-o duminică și se încheie într-o joi, cu o zi înainte de Crăciun.

Prima zi are o rânduială ceva mai ușoară decât restul primei săptămâni. Duminică, 15 noiembrie, calendarul prevede dezlegare la ulei și vin, așa că trecerea de la mesele „de dulce” la cele de post se face treptat. De luni, 16 noiembrie, începe însă perioada mai aspră, care ține până la finalul săptămânii.

Sărbătoarea care încheie postul, Nașterea Domnului, cade vineri, 25 decembrie. Astfel, prima zi de Crăciun aduce și primul prânz cu toate bucatele tradiționale, după 40 de zile de cumpătare.

Câte zile durează Postul Crăciunului și de ce

Postul durează 40 de zile, socotite de pe 15 noiembrie până pe 24 decembrie, inclusiv. În calendarul bisericesc, numele oficial este Postul Nașterii Domnului, însă în vorbirea de zi cu zi aproape toată lumea îi spune Postul Crăciunului.

Numărul de zile nu este întâmplător. Tradiția creștină leagă cele 40 de zile de perioada petrecută de Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Tablele Legii. Cu alte cuvinte, postul este văzut ca un timp de pregătire și de curățire, înaintea unui moment important.

În popor, postul mai este numit și „Postul Filipilor”. Denumirea vine de la Sfântul Apostol Filip, prăznuit pe 14 noiembrie, adică exact în ziua de dinaintea începerii postului.

Lăsatul secului, ultima zi „de dulce”

Sâmbătă, 14 noiembrie, este Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care se mai pot mânca preparate din carne, lactate și ouă. De aceea, în multe familii, această zi se încheie cu o masă bogată, la care se adună rudele și prietenii.

Obiceiul are și o latură spirituală. Masa de Lăsatul secului nu înseamnă doar o ultimă ocazie de a mânca bine. Este și un moment de împăcare, în care oamenii își cer iertare unii altora înainte de a intra în post.

Pentru cei care vor să țină postul fără o schimbare bruscă, Lăsatul secului poate fi și un bun prilej de pregătire. De exemplu, cămara se poate completa din timp cu leguminoase, cereale, conserve de legume și ingrediente pentru mesele de post.

Zilele cu dezlegare la pește în 2026

Potrivit calendarului oficial al Patriarhiei Române pe 2026, în Postul Crăciunului sunt 15 zile în care se poate mânca pește. Acestea sunt:

  • sâmbătă, 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului;
  • duminică, 22 noiembrie;
  • luni, 23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
  • sâmbătă, 28 noiembrie: Sfântul Cuvios Arsenie de la Prislop;
  • duminică, 29 noiembrie;
  • luni, 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României;
  • marți, 1 decembrie: Ziua Națională a României;
  • miercuri, 2 decembrie: Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria;
  • joi, 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani;
  • sâmbătă, 5 decembrie: Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit;
  • duminică, 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae;
  • luni, 7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia;
  • sâmbătă, 12 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon;
  • duminică, 13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei;
  • sâmbătă, 19 decembrie: sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului.

Unele calendare online trec ziua de 2 decembrie ca zi de post fără pește. De aceea, dacă parohia ta are altă rânduială, e bine să o urmezi pe aceea sau să întrebi preotul.

Când nu se mănâncă pește

Pe lângă zilele cu dezlegare, postul are și perioade în care peștele nu este îngăduit deloc. Prima este chiar săptămâna de început. Între 16 și 20 noiembrie nu există nicio zi cu dezlegare la pește, iar prima ocazie de a-l pune pe masă vine abia de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

A doua perioadă, și cea mai aspră, este finalul postului. Între 20 și 24 decembrie nu se mai dă dezlegare la pește, deși 20 decembrie este o duminică. Practic, ultimele zile dinaintea Crăciunului sunt gândite ca o pregătire mai intensă, cu mese simple și mai puține.

Așadar, cine vrea să respecte rânduiala întocmai trebuie să planifice cumpărăturile pentru sărbători cu grijă. Peștele cumpărat pentru zilele de dezlegare nu ar trebui să rămână în frigider până în săptămâna dinaintea Crăciunului.

Postul Crăciunului

Reguli în Postul Crăciunului

Regula de bază este simplă: pe toată durata postului se renunță la carne, lapte, brânzeturi, ouă și la toate produsele care le conțin. Meniul se bazează pe legume, fructe, cereale, leguminoase, ciuperci, nuci și semințe. În zilele cu dezlegare se adaugă peștele, iar în altele doar uleiul și vinul.

Nu toate zilele fără pește sunt la fel. Unele au dezlegare la ulei și vin, altele sunt mai aspre și presupun mâncare mai simplă. Calendarul bisericesc arată, pentru fiecare zi, ce anume este îngăduit. Prin urmare, cine ține postul cu strictețe se ghidează după calendarul ortodox, nu doar după zilele săptămânii.

Atenție și la produsele cumpărate din magazin. Multe biscuiți, prăjituri sau semipreparate conțin lapte praf, ouă ori zer, chiar dacă par „de post”. De aceea, merită citită lista de ingrediente înainte de a pune produsul în coș.

Postul nu înseamnă doar mâncare

Biserica insistă că postul alimentar este doar o parte din pregătirea pentru Crăciun. La fel de importante sunt rugăciunea, milostenia și efortul de a evita certurile, bârfa sau vorbele urâte. Cu alte cuvinte, un post ținut doar la farfurie, dar cu nervi și supărări, își pierde sensul.

Mulți credincioși se spovedesc și se împărtășesc în această perioadă, de obicei în ultimele săptămâni dinaintea sărbătorii. În plus, postul este un timp potrivit pentru fapte bune. Donațiile pentru cei nevoiași, vizitele la bătrâni sau ajutorul dat unui vecin fac parte din aceeași pregătire.

Tot în această perioadă, Biserica nu oficiază nunți. Prin urmare, cuplurile care plănuiesc o cununie religioasă în toamnă sau iarnă trebuie să aleagă o dată înainte de 15 noiembrie sau după sărbătorile de iarnă.

Cine poate primi dezlegare de la post

Rânduiala postului nu se aplică la fel pentru toată lumea. Bolnavii, copiii, femeile însărcinate, mamele care alăptează și vârstnicii pot primi pogorăminte, adică dezlegări de la regulile stricte. Acestea se cer de la duhovnic, care decide în funcție de situația fiecăruia.

De asemenea, cei care suferă de boli cronice ar trebui să discute cu medicul înainte de a-și schimba radical alimentația. Diabetul, anemia sau problemele digestive pot face ca 40 de zile fără proteine de origine animală să fie o provocare. În astfel de cazuri, sănătatea are prioritate, iar Biserica nu cere nimănui să își pună viața în pericol.

Ce poți mânca în Postul Crăciunului

Mâncarea de post nu trebuie să fie monotonă. Bucătăria românească are o mulțime de rețete tradiționale potrivite pentru această perioadă. Fasolea bătută, iahnia, mâncarea de cartofi, ghiveciul de legume și varza călită sunt doar câteva exemple.

Sarmalele de post, cu orez și ciuperci sau cu orez și legume, sunt printre cele mai căutate preparate în aceste săptămâni. La fel de populare sunt zacusca, ciorbele de legume, supa cremă de dovleac și salata de vinete. În plus, desertul nu lipsește: plăcinta cu mere, cozonacul de post sau prăjiturile cu nucă se pot face fără ouă și lapte.

Pentru proteine, leguminoasele sunt cea mai la îndemână alegere. Fasolea, lintea, năutul și mazărea țin de foame și pot înlocui cu succes carnea în multe rețete. Nucile, semințele și ciupercile completează meniul și aduc variație.

Idei de mese pentru zilele cu dezlegare la pește

Zilele cu dezlegare la pește sunt un bun prilej de a varia meniul. Plachia de pește, saramura de crap sau păstrăvul la cuptor cu legume sunt preparate simple, gata în mai puțin de o oră. Pentru o masă rapidă, un file de pește la grătar cu salată de varză e suficient.

Minivacanța de 1 Decembrie este, anul acesta, cea mai „generoasă” perioadă din post. Între 28 noiembrie și 1 decembrie, toate cele patru zile au dezlegare la pește. Astfel, mesele în familie de Sfântul Andrei și de Ziua Națională se pot organiza fără grija regulilor stricte.

Același lucru e valabil și de Sfântul Nicolae. Duminică, 6 decembrie, este zi cu dezlegare la pește, deci cei care își serbează onomastica pot pune pe masă un preparat festiv.

Cum ții postul fără să-ți afectezi sănătatea

40 de zile fără carne și lactate pot fi o schimbare mare pentru organism, mai ales pentru cine nu este obișnuit. De aceea, nutriționiștii recomandă o alimentație cât mai variată, cu leguminoase, cereale integrale, legume și fructe în fiecare zi.

O greșeală frecventă este înlocuirea cărnii cu foarte mult pâine, cartofi prăjiți și produse procesate. Rezultatul este, de multe ori, o creștere în greutate, nu una dintre cele mai cunoscute „beneficii” ale postului. În schimb, mesele gătite acasă, cu puțin ulei și multe legume, mențin echilibrul.

Hidratarea contează și ea. Apa, ceaiurile și supele calde ajută, mai ales în lunile reci, când tentația este să bei mai puține lichide.

Ajunul Crăciunului, ultima zi din Postul Crăciunului

Joi, 24 decembrie, este ultima zi de post și, totodată, una dintre cele mai aspre. Calendarul recomandă ca în Ajun să se mănânce doar seara, ceva simplu. Tradiția populară păstrează pentru această zi grâul fiert cu miere, fructele și covrigii.

Ajunul este însă și o zi plină de viață. Copiii pornesc la colindat, casele se împodobesc, iar gospodinele pregătesc bucatele pentru a doua zi. În multe familii, bradul se împodobește chiar în această seară.

A doua zi, vineri, 25 decembrie, postul se încheie odată cu sărbătoarea Nașterii Domnului. După slujba de dimineață, pe mese apar din nou sarmalele cu carne, cozonacul și toate preparatele tradiționale de Crăciun.

Mica publicitate

Am detectat un ad blocker

Se pare că folosiți un program de blocare a reclamelor.

Național.ro se susține exclusiv din publicitate. Vă rugăm să dezactivați ad blocker-ul pentru national.ro și să reîncărcați pagina pentru a continua să citiți știrile noastre.