
În contextul depășirii perioadei de 10 ani pentru centrala electrică pe gaze de la Iernut, finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, împinsă de la 2032, la 2035, parte tot mai improbabilă. Ministerul Energiei a declarat proiectul reactoarelor de importanță națională, pentru a evita piedici legate de exproprieri, autorizări sau scoaterea unor terenuri din fondul forestier, însă problemele vor fi altele. Experiența țărilor europene și nu numai a arătat întârzieri majore la realizarea proiectelor nucleare din cauza lipsei specialiștilor, deficit cu care se confruntă și România. Mai mult, probleme au apărut deja la prețurile din contracte, care continuă să crească.
Așa cum anticipa și ziarul Național, finalizarea reactoarelor 3 și 4 nu avea cum să se realizeze în 2031 și 2031, cum au tot anunțat miniștri ai Energiei în ultimii ani. Iată că acum se lansează un nou termen, 2035, când ambele reactoare ar urma să furnizeze energie în sistem.
Cât de realist este acest termen? Răspunsul este dat chiar de centrala pe gaze de la Iernut, care, de mai bine de 10 ani, se află tot în chinurile facerii, cu termene amânate și răs amânate. Și vorbim despre o relativ simplă centrală pe gaze. Când ne referim la două reactoare nucleare, lucrurile se schimbă fundamental.

Mai are România specialiști? Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile la Nuclearelectrica spune totul. După 100 de zile de pauză, în care am fost anunțați că s-a făcut și mentenanța mentenanțelor, reactorul 1 s-a defectat înainte de a atinge puterea maximă proiectată.
Bâlbâielile de la Cernavodă devin periculoase
Pentru că s-au făcut de tot râsul, cei de la conducerea Nuclearelectrica s-au grăbit să anunțe că directorul tehnic de la Cernavodă va fi concediat, de la 1 decembrie. Să găsești un singur țap ispășitor pentru absența unei verificări de rutină este deja suspect.
Mai mult, nici măcar nu s-a făcut o anchetă internă pentru a se stabili responsabilității. Brusc, însă, aceeași conducere a Nuclearelectrica ne anunță că respectivul director tehnic de la Cernavodă nu va fi dat afară, ci va fi mutat pe alt post.
Apoi, miercuri, 11 noiembrie, la orele 10.52, pe Bursa de Valori București (BVB) apare știrea de la Nuclearelectrica potrivit căreia reactorul 1 va începe manevrele de repornire pe data de 12 noiembrie. Cu aproape 7 ore mai târziu, apare un nou comunicat pe BVB, tot de la Nuclearelectrica, în care se anunță că reconectarea la sistemul energetic a reactorului 1 va avea loc pe data de 13 noiembrie, adică încă o zi amânare.
”Decalarea reconectării Unității 1 este corelată cu o durată mai mare necesară finalizării lucrărilor de remediere, în conformitate cu normele de securitate nucleară”, a transmis Nuclearelectrica. În acest ritm, ne putem aștepta la o nouă amânare.
Cum stăm cu finanțarea? De unde vin creditele?
Revenind la reactoarele 3 și 4, Ministerul Energiei semnalează, într-un proiect de hotărâre de guvern, că, potrivit regulilor OECD, finanțarea acordată cu sprijinul Agențiilor de Credit la Export poate acoperi maximum 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Ca urmare, diferența de aproximativ 15% din valoarea contractelor eligibile va trebui acoperită prin alte surse de finanțare.
De altfel, Nuclearelectrica deja se confruntă cu majorări ale prețurilor din contractele antamate cu furnizori. Până la construcția propriu-zisă a celor două unități, va avea loc etapa a II-a, de lucrări preliminare, cu o durată de 24-30 de luni.
În această etapă se vor derula lucrări de inginerie și analiză a piețelor privind furnizorii de echipamente și servicii necesare implementării proiectului. La finalul acestei etape, se va reanaliza fezabilitatea proiectului pe baza noilor indicatori tehnico-economici şi se va lua Decizia Finală de Investire, după care ar urma faza construcției efective. Rămâne de văzut, însă, ce decizie se va lua.

